Brazilienii sunt chemați duminică la urne într-un scrutin prezidențial care îl opune pe președintele în exercițiu, Luiz Inácio Lula da Silva, senatorului Flávio Bolsonaro, fiul fostului lider de extremă dreapta Jair Bolsonaro. Confruntarea este una strânsă, iar miza depășește granițele țării: rezultatul va decide direcția celei mai mari democrații și economii din America Latină, într-o regiune în care mai multe guverne s-au apropiat de administrația Trump.
Relația cu Statele Unite a devenit unul dintre punctele centrale ale campaniei. Donald Trump l-a lăudat public pe Flávio Bolsonaro, fără să anunțe însă o susținere oficială, în timp ce Lula și aliații săi acuză presiuni americane asupra alegerilor. Washingtonul respinge acuzațiile de ingerință. Cu două zile înaintea votului, Departamentul de Stat a suspendat serviciile consulare din Brazilia, invocând motive de securitate, fără să precizeze natura problemelor și fără să lege decizia de scrutin.
Măsura a amplificat suspiciunile taberei Lula. Edinho Silva, președintele Partidului Muncitorilor, a descris suspendarea drept o încercare a lui Trump de a influența opinia publică braziliană. Poliția Federală braziliană a anunțat că efectuase verificări preventive, fără să găsească până vineri după-amiază dovezi ale unei amenințări sau suspecți legați de organizații criminale. Departamentul de Stat a respins acuzațiile de amestec în procesul electoral.
Tensiunile au fost alimentate și de taxele vamale americane. Lula a acuzat familia Bolsonaro că a contribuit la impunerea acestora pentru a obține un avantaj electoral, acuzație respinsă de tabăra adversă. Flávio Bolsonaro a intervenit la Washington pentru amânarea taxelor, încercând să se distanțeze de o măsură economică asociată cu susținătorii săi. Trump a declarat că urmărește îndeaproape alegerile, dar a evitat să anunțe o susținere oficială pentru senatorul brazilian, pe care l-a primit în mai la Casa Albă.
La 80 de ani, Lula urmărește obținerea unui al patrulea mandat prezidențial. El a condus Brazilia între 2003 și 2010 și a revenit la putere în 2023. Programul său pune accent pe reducerea inegalităților, sprijinirea industriei și continuarea politicilor sociale și de mediu. Flávio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, încearcă să readucă la putere curentul politic al tatălui său. Jair Bolsonaro nu participă la scrutin și se află în arest la domiciliu, după condamnarea pentru tentativa de răsturnare a rezultatului alegerilor din 2022. Fiul său a promis că va încerca obținerea unei amnistii sau, dacă aceasta nu este posibilă, a unei grațieri pentru fostul președinte și alte persoane condamnate pentru atacurile asupra instituțiilor din Brasilia.
Este prima alegere prezidențială de după 8 ianuarie 2023, când susținători ai lui Jair Bolsonaro au atacat sediile instituțiilor din capitală, încercând să conteste victoria lui Lula. Pe lângă președinte, alegătorii desemnează guvernatorii și membrii legislativelor statelor, precum și întregul efectiv de 513 deputați federali. În Senat sunt în joc 54 dintre cele 81 de mandate. Rezultatul parlamentar va determina câtă putere va avea viitorul președinte pentru a-și pune în aplicare programul.
Ultimele sondaje publicate sâmbătă îl plasează pe Lula în față în primul tur, fără să indice însă o victorie sigură. Datafolha îi atribuie 45% din voturile valabile, față de 42% pentru Flávio Bolsonaro. Quaest indică o diferență de numai un punct procentual – 46% la 45% -, iar AtlasIntel/Bloomberg îl situează pe Lula la 47%, față de 44,1% pentru adversarul său. Simulările pentru turul al doilea arată o cursă și mai strânsă. Datafolha indică 47% pentru Lula și 46% pentru Bolsonaro, în timp ce Quaest îl plasează pe Bolsonaro în față, cu 44% la 42%. AtlasIntel estimează aproape egalitate: 47,6% pentru Lula și 47,4% pentru Bolsonaro.
Dacă niciun candidat nu obține peste jumătate din voturile valabile, primii doi se vor confrunta din nou pe 25 octombrie. Voturile albe și cele nule nu intră în calculul majorității. Pentru alegători, siguranța și costul vieții sunt printre preocupările centrale. Flávio Bolsonaro promite măsuri dure împotriva criminalității, în timp ce Lula mizează pe continuarea politicilor sociale și pe reducerea inegalităților. Rezultatul scrutinului va avea ecouri în întreaga regiune, unde echilibrul politic dintre guvernele de stânga și cele de dreapta rămâne fragil.
4