Autoritățile americane l-au informat pe Garry Kasparov, fost campion mondial la șah și unul dintre cei mai cunoscuți critici ai lui Vladimir Putin, că este ținta unui complot al Kremlinului menit să-l ucidă, potrivit unei dezvăluiri publicate de cotidianul spaniol El Mundo. Kasparov, stabilit la New York din 2013, a fost plasat sub protecție specială pentru prima dată de când se află în exil, au precizat surse apropiate acestuia.
Conform aceleiași dezvăluiri, în această vară autoritățile americane l-au avertizat pe fondatorul Forumului «Rusia Liberă» că viața îi este în pericol. Cotidianul spaniol mai arată că erau avansate și planuri de asasinare a lui Ilia Ponomarev, singurul deputat rus care a votat împotriva anexării Crimeii și care, din exil, a colaborat cu forțele armate de apărare ale Ucrainei.
Dezvăluirea se înscrie într-un tipar mai vechi de eliminare a disidenților ruși, care a început în urmă cu aproximativ două decenii. În 2006, Alexander Litvinenko, fost ofițer FSB care începuse să investigheze modul în care Vladimir Putin a ajuns la putere și și-a consolidat-o, a fost otrăvit cu poloniu radioactiv la un restaurant din centrul Londrei și a murit câteva zile mai târziu în spital. Cazul a șocat opinia publică internațională, dar nu a produs o reacție pe măsură la adresa Moscovei, iar crimele politice au continuat.
În noaptea de 27 februarie 2015, Boris Nemțov, deputat în Duma regională de la Iaroslavl și co-președinte al Partidului Libertății, a fost împușcat de patru ori în spate pe podul Bolșoi Moskvorețki din Moscova, la mică distanță de Kremlin. Pentru crimă au fost condamnați cinci ceceni, însă ancheta procurorilor nu a stabilit niciodată cine a ordonat asasinatul. Nemțov era văzut la acea vreme ca un lider politic capabil să-l învingă pe Putin în alegeri, amenințându-i astfel poziția.
O investigație a platformei Bellingcat și a partenerilor săi a arătat că o unitate a FSB, fostul KGB, a fost implicată atât în urmărirea lui Boris Nemțov, cât și în cea a lui Alexei Navalnîi. Potrivit investigației, o echipă secretă a FSB l-a urmărit pe Navalnîi pe parcursul campaniei sale prezidențiale din 2017 și în zilele și lunile care au precedat otrăvirea sa din 2020. Aceeași echipă i-a urmărit și pe Vladimir Kara-Murza și pe Dmitri Bikov înainte de otrăvirile lor, iar datele de călătorie au arătat că membrii aceleiași unități par să fi urmărit cel puțin alți trei activiști care au murit ulterior în circumstanțe misterioase.
Investigația a identificat rolul proeminent al ofițerului FSB Valeri Sukharev în operațiunile împotriva lui Navalnîi, Kara-Murza și Bikov. Datele privind deplasările arată că acesta l-a urmărit pe Navalnîi în timpul campaniei din 2017, pe Kara-Murza înainte de prima sa otrăvire și pe Bikov timp de un an întreg, până când acesta s-a îmbolnăvit misterios, cu simptome similare celor resimțite de Navalnîi și Kara-Murza. Sukharev pare să fi avut și un rol de coordonare în otrăvirea lui Navalnîi, schimbând peste o sută de apeluri telefonice cu cinci agenți FSB implicați în tentativa de asasinat, inclusiv cu unul dintre liderii operațiunii, Stanislav Makșakov.
Bikov, scriitor, și Kara-Murza, jurnalist, au scăpat cu viață în urma tentativelor de eliminare coordonate de FSB și au plecat din Rusia. În data de 16 februarie 2024, Alexei Navalnîi, cel mai vizibil lider de opoziție la adresa lui Vladimir Putin, a murit în condiții misterioase într-o colonie penitenciară din Siberia, unde fusese trimis după o condamnare la închisoare și după mai multe încercări de asasinare.
Garry Kasparov este cetățean rus, născut la Baku în 1963, în Uniunea Sovietică, oraș care este astăzi capitala Azerbaidjanului. Are și cetățenie croată, obținută în 2014. Potrivit analizei publicate de El Mundo, Vladimir Putin urmărește două obiective atunci când își elimină adversarii politici. Primul este unul vizibil și declarat: liderul rus a spus chiar înainte de ultimele alegeri prezidențiale că «trădătorii merită să moară», dând de înțeles că toți cei care se întorc împotriva regimului de la Kremlin trebuie înlăturați. Acest mesaj are drept scop răspândirea terorii, a nesiguranței și a supunerii în rândul rușilor.
Al doilea obiectiv are legătură cu confruntarea politică. În realitate, Vladimir Putin elimină cu cinism toți adversarii politici, încercând să creeze în jurul său un vid de personalități care ar putea să-i ia locul și să primească validare publică. Prin acest mecanism, el descurajează conspirațiile unor grupări care ar putea contesta puterea de la Kremlin.
3