Bulgaria reduce cu 120 de megawați capacitatea unuia dintre cele două reactoare funcționale ale centralei nucleare de la Kozlodui, singura instalație de acest tip din țară, care asigură peste o treime din consumul național de energie electrică. Anunțul a fost făcut de ministerul energiei de la Sofia, iar măsura vine ca răspuns la scăderea continuă a debitului Dunării, fluviu folosit pentru răcirea reactoarelor.
Decizia vizează unitatea 5 a centralei, un reactor de 1.000 de megawați, a cărui producție va fi redusă cu aproximativ 12%. Reprezentanții centralei au invocat o „scădere continuă, fără precedent și critică a debitului Dunării”, precizând că este pentru prima dată în istoria de 52 de ani a instalației când capacitatea energetică trebuie redusă din cauza condițiilor hidrologice extreme. Centrala operează două reactoare, unitățile 5 și 6, fiecare cu o capacitate de 1.000 de megawați.
Situația nu este una izolată la Kozlodui. Nivelurile foarte scăzute ale principalelor râuri europene au dus la reducerea producției de energie în mai multe state, inclusiv în Ungaria, unde producția de energie nucleară a fost afectată, și în Serbia, unde a scăzut producția hidroenergetică. În România, săptămâna trecută, Nuclearelectrica, principalul producător de energie nucleară, a oprit complet centrala de la Cernavodă din aceeași cauză — nivelul scăzut al Dunării.
Oprirea centralei de la Cernavodă are consecințe directe asupra pieței de energie din România. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că închiderea instalației, care producea peste 900 de megawați în baza unor contracte bilaterale la preț fix, va avea un impact asupra prețurilor viitoare la energie pentru populație. El a explicat că problema nu este reprezentată neapărat de importuri, ci de faptul că această capacitate de producție stabilă și predictibilă lipsește din sistem.
În acest context, România se pregătește pentru un vârf de consum de energie electrică, într-un moment în care mai multe unități de producție sunt indisponibile. Bușoi a subliniat că producția eoliană ridicată poate ajuta sistemul să facă față cererii, după ce energia produsă de turbine a depășit 2.000 de megawați. De asemenea, el estimează că redeschiderea centralei din Ungaria va reduce presiunea asupra importurilor și, implicit, prețurile de pe piețele de energie din regiune.
La Kozlodui, autoritățile bulgare au început încă din luna iulie să pregătească măsuri pentru situația în care nivelul fluviului continuă să scadă. O echipă specială a fost creată pentru a pune în aplicare procedurile necesare și pentru a menține funcționarea sigură a centralei în cazul unei perioade prelungite de debite scăzute. Măsura anunțată joi este prima aplicare concretă a acestor planuri de urgență.
Seceta care afectează Dunărea și alte râuri majore din Europa devine astfel o problemă de securitate energetică regională, nu doar o chestiune de mediu. Dependența de apa fluviilor pentru răcirea reactoarelor nucleare și pentru producția hidroenergetică face ca sistemele energetice din Balcani și din Europa Centrală să fie vulnerabile la condițiile hidrologice extreme, un fenomen tot mai frecvent în contextul schimbărilor climatice.
Pentru România, situația de la Kozlodui se adaugă propriei crize de la Cernavodă, amplificând presiunea asupra prețurilor și asupra siguranței aprovizionării. Rămâne de văzut cât de repede vor reveni nivelurile Dunării la valori normale și cât de mult vor putea ține sistemele energetice naționale fără aceste capacități de producție esențiale.