Carnea de pui provenită din China ocupă o cotă tot mai mare din piața europeană, pe fondul unor exporturi chinezești în creștere accelerată și al unor prețuri care îi fac pe importatori să renunțe la furnizorii tradiționali. Circa 10% din piața cărnii de pasăre procesate din Uniunea Europeană vine acum din China, față de doar 5% în 2022, potrivit datelor prezentate de Reuters.
În Regatul Unit, ponderea este și mai mare: peste 14% din piața cărnii de pasăre procesate provine din China, de trei ori mai mult decât în 2022. Avansul nu este întâmplător. Pieptul și pulpele de pui din China sunt cu 10-20% mai ieftine decât produsele similare din Brazilia, a explicat un reprezentant al companiei portugheze de comerț cu carne Branexx. Diferențele de preț sunt principalul avantaj al companiilor chinezești, care concurează direct cu producătorii din Europa, Brazilia și Thailanda.
Unul dintre marii producători chinezi, Wintop Food, procesează anual aproximativ 60 de milioane de pui și exportă în peste 20 de țări. Compania vinde carne de pui, nuggets, chiftele și alte preparate. Directorul general Dang Yangyang a explicat că diferențele de preț față de concurenții din Brazilia și Thailanda pot ajunge la 1.000 de dolari pe tonă.
Creșterea exporturilor a atras atenția autorităților europene, îngrijorate de efectele asupra producătorilor din Uniune. În iulie, Comisia Europeană a deschis o investigație antidumping privind importurile de rață Pekin din China, după ce producătorii europeni au reclamat că subvențiile acordate de autoritățile chineze creează condiții de concurență neloială. Guvernul chinez sprijină financiar producătorii agricoli, ajutându-i să-și extindă fermele și să crească producția, iar producătorii europeni susțin că acest sprijin le permite firmelor chinezești să concureze în condiții avantajoase pe piața europeană.
În septembrie, Bruxelles-ul a impus taxe antidumping cuprinse între 41% și 67% pentru proteina din mazăre importată din China. Carnea de pui nu face, deocamdată, obiectul unor măsuri similare, însă Comisia Europeană a confirmat că autoritățile monitorizează evoluția pieței.
Creșterea exporturilor alimentare chinezești readuce în atenție și problemele de siguranță alimentară cu care țara s-a confruntat în trecut. Unul dintre cele mai grave cazuri a avut loc în 2008, când laptele praf contaminat cu melamină a provocat îmbolnăvirea a mii de copii, afectând puternic încrederea consumatorilor în produsele lactate chinezești. Potrivit experților din industrie, producătorii chinezi trebuie să recâștige încrederea cumpărătorilor, demonstrând că produsele lor sunt sigure și au o calitate constantă. Comisia Europeană precizează însă că alimentele importate în Uniune trebuie să respecte aceleași standarde sanitare și de siguranță ca produsele fabricate pe teritoriul blocului comunitar.
Din 2027, Uniunea Europeană vrea să introducă reguli mai stricte pentru etichetarea originii produselor alimentare, începând cu cele din carne de pasăre. Măsura ar putea schimba modul în care consumatorii percep proveniența produselor procesate.
Exporturile chinezești sunt rezultatul investițiilor masive făcute de China pentru a-și asigura necesarul de alimente. Autoritățile de la Beijing au încurajat extinderea fermelor și modernizarea producției prin subvenții, însă consumul intern nu a crescut în același ritm. Între timp, chinezii au început să mănânce mai puțină carne de porc și mai mult pui: consumul de porc pe cap de locuitor a scăzut cu 13% față de nivelul maxim atins în 2023, în timp ce consumul de carne de pui pe cap de locuitor a crescut cu peste 50% între 2014 și 2024.
În 2025, China a devenit exportator net de carne de pui, iar valoarea exporturilor de produse din carne de pui a ajuns la 2,6 miliarde de dolari, aproape dublu față de 2020. Producția excedentară este direcționată către piețele externe, unde prețurile mici le permit companiilor chinezești să câștige clienți în fața furnizorilor consacrați.
2