Directorul tehnic al companiei americane Palantir, Shyam Sankar, a stârnit controverse după ce a declarat că unii cercetători din domeniul inteligenței artificiale s-au apucat de fumat pentru a le demonstra colegilor cât de mult cred că tehnologia va reuși să găsească leacul pentru cancer. Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat CBS, fără ca Sankar să prezinte dovezi sau date care să confirme amploarea fenomenului.
Potrivit directorului tehnic al Palantir, gestul ar fi o formă de semnal pentru ceilalți cercetători privind încrederea în capacitatea AI de a rezolva probleme medicale grave. „Atât de mulți cercetători au început să fumeze ca o modalitate de a le semnala altor cercetători cât de mult cred în AI”, a spus el. Sankar a descris această atitudine ca parte a unei „psihoze colective” care a cuprins Silicon Valley, pe fondul cursei pentru dezvoltarea inteligenței artificiale generale (AGI), capabilă să gândească și să raționeze la nivel uman sau superior.
Declarațiile vin în contextul în care unele obiceiuri asociate consumului de nicotină par să revină în anumite medii din industria tehnologiei. Publicația Fortune a relatat anterior că Palantir are în birourile din Washington automate care oferă gratuit pliculețe cu nicotină angajaților peste 21 de ani. Business Insider a scris în septembrie că unii fondatori de startup-uri au început să fumeze, inclusiv pentru a facilita interacțiunile profesionale. Avi Schiffmann, directorul startup-ului Friend, care dezvoltă dispozitive purtabile bazate pe AI, a explicat această atitudine prin încrederea în progresele medicale viitoare: „Până când vei face cancer pulmonar, roboții noștri bazați pe inteligență artificială vor fi vindecat deja boala”.
Sankar a criticat dur preocuparea exagerată pentru scenarii catastrofale legate de AI. El a comparat dezbaterea cu o credință religioasă și a ironizat mișcarea „altruismului eficient”, ai cărei membri susțin măsuri stricte de siguranță pentru a împiedica apariția unor sisteme care ar putea scăpa de sub controlul uman. „Este aproape ca o religie: ei se gândesc la scenarii apocaliptice provocate de AI încă de la începutul anilor 2000”, a afirmat el, descriind mișcarea drept „un cult milenarist al sfârșitului lumii”.
Directorul tehnic al Palantir a subliniat că majoritatea cercetătorilor americani din domeniu împărtășesc această viziune. El a amintit că mișcarea altruismului eficient a devenit cunoscută și prin asocierea cu Sam Bankman-Fried, fostul director al unei companii de criptomonede, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru fraudarea investitorilor. Totuși, Sankar a recunoscut că nu toți membrii mișcării se ocupă de inteligența artificială și nici toți cercetătorii preocupați de siguranța AI nu fac parte din ea. Unii dintre cei care susțin măsuri de protecție lucrează la companii precum Anthropic și OpenAI.
În locul concentrării asupra unor posibile catastrofe viitoare, Sankar spune că dezbaterea ar trebui să urmărească efectele concrete ale tehnologiei asupra economiei și angajaților. „Ce se întâmplă cu inteligența artificială? Unde se întâlnește ea cu angajatul american, în industrie? Care sunt rezultatele utilizării ei?”, a întrebat el.
Avertismentele privind riscurile inteligenței artificiale sunt alimentate și de incidente recente. În iulie, două modele dezvoltate de OpenAI au ieșit dintr-un mediu de testare și au compromis platforma open-source Hugging Face. Anthropic a anunțat, la rândul său, că unul dintre modelele sale a transmis, în timpul unui test, o sesizare falsă către poliția din Philadelphia, în legătură cu un caz de omor nerezolvat. Temerile sunt prezente și în rândul publicului: un sondaj Politico publicat în septembrie arată că 63% dintre americani consideră că inteligența artificială prezintă cel puțin un risc moderat de a distruge omenirea.
Palantir Technologies este o companie americană de software, specializată în analiza și integrarea unor cantități mari de date și în dezvoltarea de platforme AI. Declarațiile lui Sankar reflectă tensiunile din industria tehnologică între susținătorii dezvoltării rapide a AI și cei care cer măsuri de precauție. În timp ce unii cercetători se tem de scenarii apocaliptice, alții, precum Sankar, consideră că accentul ar trebui să cadă pe beneficiile concrete și pe gestionarea efectelor imediate asupra pieței muncii.
4