Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a avertizat că Marea Neagră devine tot mai mult un teatru de război, după atacurile puternice asupra unor nave civile în largul coastei Bulgariei. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu omoloaga sa bulgară, Velislava Petrova-Chamova, potrivit DPA.
«Nu trebuie să permitem pur și simplu ca această escaladare, această agresiune a Rusiei, să continue», a declarat Wadephul. «Suntem, la propriu, cu toții în aceeași barcă. Suntem cu toții în vizor», a adăugat oficialul german. Petrova-Chamova a afirmat că securitatea Mării Negre este inseparabilă de securitatea Europei și că Bulgaria colaborează cu partenerii săi pentru a pune capăt atacurilor asupra navelor comerciale.
Wadephul a făcut apel la Moscova să accepte un armistițiu care să protejeze transporturile maritime, în special livrările de cereale. Dacă Rusia continuă atacurile în Marea Neagră, consecințele vor fi suportate de populațiile din Sudul global, în special din Africa, a avertizat ministrul german. «Acești oameni sunt amenințați de foamete», a spus el.
Wadephul a subliniat că apărarea securității europene presupune și menținerea presiunii economice asupra Rusiei. În acest sens, Europa trebuie să renunțe în mod consecvent la dependența de energia rusească. «Nu putem să vrem să exercităm presiune economică asupra Rusiei și, în același timp, să rămânem prinși în dependențe strategice», a explicat acesta. Fără să menționeze direct acordul președintelui american Donald Trump privind achiziția de motorină din Rusia, Wadephul a avertizat împotriva unor «cadouri» oferite liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. «Cadourile îl încurajează pe Putin să continue. Doar fermitatea creează disponibilitatea de a negocia», a declarat ministrul german.
Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în apropierea coastei Bulgariei, s-au intensificat în ultima săptămână. Două incidente majore, produse pe 6 și 13 octombrie 2026, au vizat câte două nave comerciale, iar în urma loviturilor cu drone două vase s-au scufundat. Cel mai recent atac s-a soldat cu 11 marinari dați dispăruți, iar autoritățile bulgare suspectează o posibilă implicare a Rusiei, fără să dispună, deocamdată, de dovezi concludente.
Pe 6 octombrie, două nave comerciale, Alfa Watan, sub pavilion togolez, și Able, sub pavilionul statului Palau, au fost lovite de drone maritime și aeriene în zona economică exclusivă a Bulgariei, la aproximativ 130 de kilometri de coastă. Alfa Watan s-a scufundat, iar echipajul său a fost dat dispărut. Cei 18 membri ai echipajului navei Able au fost salvați, deși vasul a luat foc după ce a fost lovit.
Pe 13 octombrie, alte două nave comerciale au fost lovite de drone, în apropierea coastei bulgare. Nava HS Dignity, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat după ce a fost atacată în largul localității Shabla. Cinci membri ai echipajului au fost salvați, însă alți 11 au rămas dispăruți. A doua navă, Chelsea-3, deținută de o companie ucraineană și navigând sub pavilion maltez, a fost lovită de trei drone. Toți cei 15 membri ai echipajului au fost evacuați, iar cinci au primit îngrijiri medicale pentru răni ușoare.
Bulgaria intenționează să sesizeze Consiliul de Securitate al ONU cu privire la atacurile tot mai frecvente asupra navelor comerciale din Marea Neagră, a declarat miercuri președinta Iliana Iotova. Autoritățile de la Sofia analizează inclusiv posibilitatea invocării articolului 4 din Tratatul NATO, care permite unui stat membru să solicite consultări cu aliații atunci când consideră că securitatea, independența politică sau integritatea sa teritorială sunt amenințate. Iotova a menționat însă că o asemenea decizie ar trebui analizată cu atenție și ar avea o greutate mai mare dacă ar fi luată împreună cu alte state, inclusiv România.
În paralel, Parlamentul European dezbate o rezoluție privind atacurile Rusiei asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Potrivit inițiatorului, rezoluția beneficiază de susținerea largă a grupurilor pro-europene și urmărește condamnarea acțiunilor Federației Ruse în apropierea apelor teritoriale ale României și Bulgariei. Atacurile pun în pericol viața marinarilor și siguranța navigației, dar au și consecințe economice, prin creșterea costurilor de transport. De asemenea, incidentele amenință securitatea alimentară la nivel european și global, în special în țările din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia, care depind de exporturile de cereale din regiunea Mării Negre.
3