Un ONG american care administrează școli în Fâșia Gaza intenționează să instaleze un sistem bazat pe inteligență artificială pentru a înregistra și analiza conversațiile din sălile de clasă, cu scopul de a identifica exprimări considerate antisemite, instigatoare sau pline de ură. Planul a fost prezentat de David Hasan, fondatorul și directorul executiv al organizației Gaza Children Village, în cadrul unui seminar online desfășurat în septembrie, potrivit Associated Press.
Conform planului, microfoanele vor capta discuțiile dintre profesori și elevi, iar un algoritm va semnala limbajul problematic. Hasan va primi o alertă și va putea discuta cu profesorul pentru a înțelege contextul și a oferi îndrumări. Înregistrările ar urma să fie păstrate timp de 72 de ore. Tehnologia a fost deja testată, iar implementarea este vizată în zeci de săli de clasă, potrivit unui mesaj transmis anterior de Hasan și consultat de Associated Press. Nu este clar când va începe monitorizarea, ce expresii vor fi semnalate și dacă profesorii, elevii și familiile acestora au fost informați.
Hasan a declarat că monitorizarea este necesară pentru a se asigura că profesorii respectă programa educațională promovată de instituție. «Știu că este controversat, dar credeți-mă, este singura modalitate prin care considerăm că putem supraviețui și implementa această programă», a afirmat el în cadrul seminarului. Organizația nu a precizat public când va fi implementat sistemul și nici ce criterii concrete vor fi folosite pentru identificarea exprimărilor problematice.
Gaza Children Village a fost înființată de David Hasan, neurochirurg născut în Kuweit din părinți palestinieni, care predă în prezent la facultatea de medicină a Universității Duke din Carolina de Nord. Acesta a conceput proiectul după ce a făcut voluntariat în spitale din Gaza în timpul războiului. Hasan a declarat că își dorește să contribuie la întreruperea ciclurilor de violență dintre palestinieni și israelieni și să le ofere copiilor perspective diferite încă de la o vârstă fragedă. Școlile organizației, denumite Academies of Hope, oferă mese, îngrijire medicală și sprijin psihologic. Prima instituție a fost deschisă în vara anului 2025, iar organizația afirmă că unitățile sale din centrul și sudul Fâșiei Gaza deservesc mii de copii, inclusiv copii care și-au pierdut părinți sau rude în timpul războiului.
Programa folosită se bazează în principal pe cea a Autorității Palestiniene, însă Hasan a declarat că au fost eliminate formulările care, în opinia sa, glorificau violența sau încurajau convingeri antisemite și ostile Israelului. Un raport din 2026 al Biroului de Responsabilitate Guvernamentală al SUA (GAO), care a analizat conținuturi controversate din manualele școlare semnalate de ONU în Gaza, a menționat exemple precum folosirea numărului de «martiri» pentru explicarea unui concept matematic și referiri la Ierusalim drept capitală a Palestinei.
Inițiativa a stârnit îngrijorări privind viața privată, siguranța profesorilor și libertatea de exprimare, în contextul în care populația din Gaza a fost expusă ani la rând supravegherii și conflictului armat. Bishara Bahbah, activist palestiniano-american și membru al consiliului de administrație al Gaza Children Village, a declarat că nu știa despre planurile de monitorizare și că acestea nu fuseseră discutate în consiliu. Acesta a făcut distincția între folosirea camerelor pentru evaluarea activității profesorilor și elevilor și utilizarea lor pentru a limita libertatea de exprimare în sala de clasă. În opinia sa, prioritatea organizației ar trebui să fie readucerea cât mai multor copii în școli.
Un reprezentant al unei organizații umanitare partenere a avertizat că folosirea inteligenței artificiale pentru monitorizarea conversațiilor ar putea determina instituția să își reevalueze colaborarea cu Gaza Children Village. Și alte persoane implicate în activitatea organizației au exprimat îngrijorări, în timp ce șase profesori actuali și foști profesori ai Academies of Hope au refuzat să comenteze situația pentru Associated Press.
Temerile sunt amplificate de contextul războiului. Armata israeliană a utilizat tehnologii bazate pe inteligență artificială pentru analizarea comunicațiilor interceptate și identificarea unor ținte, potrivit relatărilor anterioare ale presei. Amjad Iraqi, analist pentru Israel și teritoriile palestiniene în cadrul International Crisis Group, a declarat că mulți palestinieni se tem că informațiile și comunicările lor ar putea fi folosite împotriva lor.
Organizațiile care contestă abordarea Gaza Children Village susțin că palestinienii trebuie să aibă un rol central în stabilirea conținutului educațional destinat copiilor lor. Ines Abdel Razek, codirectoare a Palestine Institute for Public Diplomacy, a criticat inițiativa, afirmând că aceasta ridică semne de întrebare privind influențarea modului în care vor gândi generațiile viitoare. Ea a susținut că Autoritatea Palestiniană și Agenția ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA), care au administrat de-a lungul timpului activități educaționale în teritoriu, ar trebui sprijinite în reconstruirea școlilor din Gaza.
2