Statele Unite sunt acuzate că au făcut presiuni asupra unor instituții europene și canadiene pentru a determina retragerea sprijinului pentru o conferință dedicată dezinformării, organizată de EU DisinfoLab, o organizație neguvernamentală finanțată de Uniunea Europeană. Potrivit relatărilor din presa europeană, Lituania, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Global Affairs Canada figurau inițial printre susținătorii evenimentului, dar și-au retras sprijinul după contacte cu Departamentul de Stat al SUA.
Disputa a izbucnit în jurul unui panel care urma să analizeze dacă Statele Unite au devenit o amenințare pentru Europa prin practici de manipulare și ingerință străină în spațiul informațional, cunoscute prin acronimul FIMI. Un oficial american a declarat pentru publicația Rapporteur că Lituania și-ar fi exprimat nemulțumirea față de panel, argumentând că discuția ar trebui să se concentreze asupra amenințărilor reale reprezentate de Rusia, nu asupra Statelor Unite. Guvernul lituanian nu a răspuns imediat solicitării de comentarii.
Eurodeputații au reacționat dur la această situație. Alexandra Geese, eurodeputată germană din grupul Verzilor, a descris presupusa intervenție americană drept «ingerință străină». «Să faci presiuni asupra guvernelor europene pentru a renunța la o conferință despre dezinformare, ca să ascunzi propriul rol în răspândirea dezinformării nu este diplomație. Este ingerință străină, iar Europa ar trebui să o numească astfel», a declarat ea. Chloé Ridel, eurodeputată franceză din grupul Socialiștilor și Democraților, a susținut că episodul arată că Europa cedează presiunilor Washingtonului și a criticat ceea ce a descris drept o relație de subordonare față de SUA. Arash Saeidi, eurodeputat francez din grupul Stângii, a pus sub semnul întrebării consecvența Comisiei Europene în apărarea suveranității europene și în combaterea ingerințelor străine.
Nu toți eurodeputații au împărtășit însă această interpretare. Tomas Tobé, vicepreședinte al Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European, a declarat că UE ar trebui să rămână concentrată asupra amenințărilor provenite din Rusia și din alte state ostile. Rihards Kols, eurodeputat leton din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a afirmat că poate înțelege obiecțiile unui aliat față de o formulare pe care o consideră nedreaptă, dar a subliniat că acuzațiile de manipulare informațională trebuie susținute de dovezi și că o conferință a unei organizații neguvernamentale ar trebui să poată aborda inclusiv subiecte incomode pentru aliați.
Administrația americană a criticat ideea de a descrie SUA drept o amenințare FIMI. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că retragerea sprijinului de către aliații europeni nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Potrivit oficialului american, aplicarea unui termen folosit în mod obișnuit pentru operațiunile de influență ale adversarilor la adresa Statelor Unite subminează obiectivele comune. În terminologia instituțiilor europene, FIMI desemnează comportamente coordonate și înșelătoare asociate intereselor unor state străine, iar activitatea UE în acest domeniu s-a concentrat în special asupra operațiunilor atribuite Rusiei și Chinei.
Controversa evidențiază divergențele dintre Washington și Bruxelles privind definirea dezinformării și limitele măsurilor de combatere a acesteia. În timp ce instituțiile europene pun accentul pe riscurile manipulării informaționale susținute de state, administrația americană avertizează că astfel de inițiative pot afecta libertatea de exprimare. Episodul ridică întrebări despre capacitatea Europei de a-și apăra autonomia decizională în fața presiunilor externe, într-un context în care dezbaterea despre dezinformare rămâne un subiect sensibil pe ambele maluri ale Atlanticului.
3