Uniunea Europeană, Canada și Lituania și-au retras sprijinul oficial pentru o conferință internațională dedicată dezinformării, după ce administrația Trump a protestat față de dezbateri care prezentau Statele Unite drept o posibilă sursă de manipulare informațională. Conferința #Disinfo2026, desfășurată miercuri și joi, 7–8 octombrie, la Vilnius, a continuat, dar retragerile au afectat participarea oficială și asocierea publică a instituțiilor cu evenimentul.
Potrivit unei telegrame diplomatice consultate de Politico, Washingtonul a cerut ambasadelor sale din mai multe țări, inclusiv România, să transmită nemulțumirea autorităților americane. Instrucțiunile au venit de la biroul secretarului de stat american, iar ambasadelor li s-a cerut să intervină verbal, fără demersuri scrise. Printre destinatarii telegramei se aflau ambasadele SUA din Franța, Norvegia, România și Polonia. Același document menționează că unor țări li s-a cerut să își reconsidere participarea la conferință, deși nu este clar dacă România a primit explicit o astfel de solicitare.
Nemulțumirea administrației Trump a fost provocată de sesiuni în care se discuta despre Statele Unite ca actor implicat în manipularea informațiilor și ingerințe străine, un fenomen descris în terminologia europeană prin acronimul FIMI. Una dintre dezbateri, intitulată «SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, reacție», reunea doi cercetători americani și un fost oficial CIA. O altă sesiune, «Sub atac: cum face față comunitatea care combate dezinformarea presiunilor guvernului SUA», invita experți juridici să discute despre riscul unor interdicții de călătorie impuse de Washington unor europeni.
FIMI este un concept mai larg decât răspândirea unor informații false. Serviciul European de Acțiune Externă îl folosește pentru comportamente intenționate și coordonate de manipulare, care pot afecta procesele politice și democratice. Activitatea instituției în acest domeniu se concentrează în special asupra Rusiei și Chinei. Tocmai această asociere a provocat reacția Washingtonului. Telegrama citată de Politico susține că programul conferinței pune SUA în aceeași categorie cu «adversari străini precum Rusia și China», creând o «echivalență falsă», care ascunde amploarea și natura ingerințelor celor două țări în democrațiile occidentale.
Canada și Lituania le-au cerut organizatorilor, până luni, 5 octombrie, să elimine siglele ministerelor lor din materialele conferinței. Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), instituția care gestionează diplomația UE, a făcut același lucru marți. Retragerea siglelor fusese relatată inițial de publicația europeană Rapporteur. Ulterior, după discuțiile cu oficialii americani, Canada și Lituania și-au retras sprijinul, iar reprezentanții lor nu au mai figurat în dezbateri sau în materialele oficiale. SEAE a fost, de asemenea, eliminat din programul oficial. Purtătorii de cuvânt ai SEAE și ai Ministerului lituanian de Externe au explicat că unele părți ale programului nu corespundeau pozițiilor lor oficiale, fără a preciza care erau aceste poziții.
Documentul consultat de Politico face o legătură explicită între intervenția americană și retragerea sprijinului Lituaniei. Potrivit telegramei, după discuțiile cu ambasada SUA, ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a declarat că sesiunile despre Statele Unite nu reprezintă poziția guvernului său și s-a angajat că niciun reprezentant al ministerului nu va participa. În cazul Canadei, oficiali de rang înalt din structura de diplomație publică a Departamentului de Stat au contactat direct autoritățile de la Ottawa pentru a-și exprima nemulțumirea față de implicarea lor în eveniment. Structura respectivă, condusă de Sarah Rogers, se ocupă de comunicarea diplomatică destinată publicului din alte țări și de obținerea sprijinului pentru obiectivele americane.
Departamentul de Stat nu a comentat detaliile conversațiilor diplomatice, dar a apărat reacția Washingtonului. «Nu ar trebui să fie o surpriză că țările se disociază de această conferință după ce află că a etichetat SUA drept o amenințare FIMI», a transmis instituția, potrivit Politico. Franța a rămas singurul «susținător principal» al conferinței, iar autoritățile americane au contactat și Ministerul francez de Externe, dar Parisul nu s-a retras. La momentul relatării, oficiali din România, Norvegia și Polonia figurau în continuare în program, iar ministerele de Externe ale celor trei țări nu răspunseseră solicitărilor de comentarii.
3