Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat că riscurile de securitate generate de dronele rusești sunt reale și a anunțat că țara sa va continua cooperarea cu România și celelalte state vecine pentru a-și moderniza capacitățile de apărare aeriană. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută luni, în contextul în care Republica Moldova a înregistrat 39 de încălcări ale spațiului său aerian de la începutul anului 2026, de peste două ori mai multe decât în întregul an 2025, când au fost raportate 17 astfel de incidente.
«Problema dronelor rusești este una regională, acestea cad în țările baltice, Polonia, România», a spus Maia Sandu, subliniind că fenomenul nu afectează doar Republica Moldova. România s-a confruntat, la rândul său, cu o creștere semnificativă a incidentelor. Ministerul Apărării Naționale raporta în august 25 de pătrunderi neautorizate ale unor drone în spațiul aerian românesc de la începutul anului, iar trei aparate fuseseră doborâte până la acel moment.
Întrebată dacă seria incidentelor din ultimele săptămâni ar putea reprezenta o acțiune deliberată împotriva Republicii Moldova, Maia Sandu a precizat că autoritățile nu pot stabili cu certitudine scopul fiecărei drone. Șefa statului a admis însă că traiectoria unora dintre aparatele observate poate alimenta ipoteza unei acțiuni de intimidare și nu doar a unei devieri accidentale. «Oricare ar fi motivul, concluzia rămâne aceeași: avem o țară agresor care încalcă spațiul nostru aerian și care pune în pericol viața cetățenilor și infrastructura Republicii Moldova», a declarat președinta.
Maia Sandu făcuse afirmații similare și la începutul lunii septembrie, când a precizat că dronele care ajung în spațiul aerian al Moldovei pun în pericol viața cetățenilor. Ea a insistat atunci, ca și acum, că modernizarea armatei și protejarea populației nu ar trebui transformate într-o dispută politică.
Potrivit președintei, sistemul pe care Chișinăul încearcă să îl dezvolte are două componente majore: detectarea și neutralizarea amenințărilor. Republica Moldova investește resurse proprii și încearcă să atragă finanțări externe nerambursabile pentru modernizarea supravegherii spațiului aerian. Actualele capabilități nu sunt însă suficiente, chiar dacă sistemele de detectare au fost îmbunătățite, a explicat Maia Sandu.
Șefa statului a subliniat că nu există un singur echipament capabil să rezolve problema. Dronele pot opera la altitudini diferite și pot necesita mijloace distincte de detectare și neutralizare, motiv pentru care apărarea trebuie construită pe mai multe niveluri. În plus, tehnologia evoluează într-un ritm foarte rapid, iar noile versiuni ale dronelor pot fi adaptate pentru a evita sistemele defensive dezvoltate între timp. Chiar și state cu armate considerabil mai bine dotate întâmpină dificultăți în interceptarea acestora, a mai spus președinta.
Maia Sandu a anunțat că Republica Moldova va continua colaborarea cu statele vecine pentru construirea cât mai rapidă a unui sistem care să ofere un nivel mai ridicat de protecție. «Astăzi riscurile sunt reale», a avertizat ea, reiterând că modernizarea apărării și protejarea populației ar trebui să rămână obiective comune, dincolo de dezbaterile politice interne.
2