Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, membru al partidului Renaissance condus de Emmanuel Macron, s-a declarat „destul de încrezător” că alegătorii vor respinge extrema dreaptă la alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor. Declarațiile vin pe fondul unui sondaj Elabe realizat pentru BFMTV/La Tribune Dimanche, care o plasează pe Marine Le Pen în fruntea intențiilor de vot pentru primul tur, cu 34%-35,5%, semnificativ în fața potențialilor săi adversari.
Lidera formațiunii naționaliste poate candida la scrutin după ce, în luna iulie, a primit undă verde pentru a intra în cursă, în pofida menținerii în apel a unei condamnări pentru deturnare de fonduri. Tabăra prezidențială susține însă că mai există suficient timp până la alegeri pentru ca raportul de forțe să se schimbe, iar Haddad a invocat precedentul ascensiunii lui Macron înaintea scrutinului din 2017, când acesta se afla în urma competitorilor în sondaje, pentru ca ulterior să câștige primul tur și să o învingă pe Le Pen în finală cu 66% la 34%. Diferența s-a redus considerabil cinci ani mai târziu, la prezidențialele din 2022, când Macron a obținut aproximativ 59% în turul al doilea, iar Le Pen 41%.
Un alt argument invocat de ministrul francez este atașamentul alegătorilor față de proiectul european. Haddad susține că francezii sunt „profund europeni” și a readus în discuție pozițiile eurosceptice susținute de Marine Le Pen de-a lungul carierei sale politice. Ieșirea Franței din Uniunea Europeană și din zona euro s-a aflat în trecut printre temele promovate de lidera naționalistă, care nu mai cere în prezent organizarea unui referendum privind apartenența la UE, dar continuă să susțină o linie puternic eurosceptică și reducerea contribuțiilor franceze la bugetul european. Haddad a amintit, de asemenea, pozițiile adoptate în trecut de Le Pen față de Vladimir Putin.
Ministrul a recunoscut totuși că partidele tradiționale trebuie să trateze ascensiunea populismului și a extremei drepte „cu multă umilință” și să ofere rezultate concrete în domenii precum migrația, securitatea, competitivitatea și nivelul de trai. Problema majoră pentru adversarii lui Marine Le Pen este fragmentarea fără precedent a cursei prezidențiale, aproximativ 30 de personalități și-au manifestat deja intenția de a candida. Printre numele importante se numără foștii premieri Gabriel Attal și Édouard Philippe, precum și conservatorul Bruno Retailleau. În stânga radicală, Jean-Luc Mélenchon urmărește din nou o candidatură, în timp ce Marine Tondelier și eurodeputatul Raphaël Glucksmann se numără printre potențialii competitori din zona stângii.
Haddad consideră că centrul și centrul-dreapta trebuie să ajungă la un candidat unic și estimează că acest lucru s-ar putea întâmpla până la sfârșitul anului. Ascensiunea partidului lui Le Pen a fost confirmată și la alegerile europene din 2024, când formațiunea sa a obținut în Franța de peste două ori mai multe voturi decât partidul lui Macron, rezultat care l-a determinat atunci pe președinte să convoace alegeri legislative anticipate. Haddad consideră că incertitudinile internaționale, de la războiul declanșat de Rusia și presiunile economice ale Chinei până la schimbările din relațiile transatlantice, creează un teren favorabil răspunsurilor politice radicale.
Alegerile din 2027 vor marca sfârșitul unei epoci politice în Franța, întrucât Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv, iar succesiunea sa deschide una dintre cele mai disputate curse pentru Palatul Élysée din ultimele decenii. Primul tur al prezidențialelor este programat pentru 18 aprilie 2027, iar turul al doilea va avea loc la 2 mai, dacă niciun candidat nu obține majoritatea din primul tur.