Guvernul condus de Giorgia Meloni pregătește un nou pachet de măsuri pentru școlile din Italia, care ar urma să interzică purtarea burqa și niqabului în instituțiile de învățământ și să limiteze numărul de elevi străini dintr-o clasă. Un proiect de lege va ajunge în curând pe masa executivului, a anunțat premierul, iar măsurile vizează explicit veșmintele care acoperă integral fața.
Anunțul a fost făcut la un miting organizat de Gioventù Nazionale, organizația de tineret a partidului Frații Italiei. Meloni a declarat că este «inacceptabil ca într-o clasă italiană copiii care ajung să se simtă împinși într-un colț să fie copiii italieni, pentru că au devenit minoritari». Premierul a criticat și modul în care este abordată integrarea, afirmând că a numi aceste situații integrare reprezintă «încă o minciună, o minciună convenabilă pentru cei care trăiesc din ideologie».
Pachetul legislativ ar urma să prevadă interzicerea în școli a veșmintelor care acoperă integral fața, precum burqa și niqabul. De asemenea, guvernul vrea ca părinții elevilor care întâmpină «dificultăți serioase de integrare» în sistemul italian de educație să învețe limba italiană. O altă măsură ar introduce o limită legală pentru numărul de elevi străini dintr-o clasă.
Italia are deja din 2010 o limită de 30% pentru elevii care nu sunt cetățeni italieni într-o clasă, stabilită printr-o circulară ministerială. Regula a fost însă aplicată neuniform, în special din cauza situațiilor demografice locale și a numărului mare de elevi străini din anumite zone urbane. Noua propunere ar transforma această limită într-o regulă prevăzută prin lege, ceea ce ar conferi măsurii un caracter obligatoriu la nivel național.
Anunțul lui Meloni vine după mai multe inițiative legislative pe aceeași temă. În august, ministrul Educației, Giuseppe Valditara, a propus introducerea unor măsuri privind vălul care acoperă integral fața printr-un amendament la proiectul de lege privind securitatea. În martie, partidul Liga a depus în Senat un proiect care ar modifica legislația privind acoperirea feței în spațiile publice. Propunerea prevede inclusiv pedepse cu închisoarea pentru persoanele care obligă pe cineva să își acopere fața și amenzi de până la 30.000 de euro.
La nivel european, Franța, Belgia, Danemarca și Elveția au introdus deja restricții sau interdicții privind acoperirea integrală a feței în spațiile publice. Austria are, de asemenea, restricții în școli. Este important de precizat că burqa, niqabul și hijabul nu sunt același lucru. Burqa acoperă întregul corp și include o plasă în dreptul ochilor, astfel încât fața nu este vizibilă. Niqabul acoperă corpul și fața, lăsând de regulă doar ochii la vedere. Hijabul acoperă părul și gâtul, dar lasă fața descoperită. Măsurile anunțate de Giorgia Meloni vizează în mod explicit burqa și niqabul, adică veșmintele care acoperă integral fața.
Propunerile guvernului italian au fost criticate de opoziție și de experți în drept constituțional. Profesorul Salvatore Curreri, specialist în drept constituțional, a invocat articolul 34 din Constituția Italiei, potrivit căruia «școala este deschisă tuturor», inclusiv copiilor străini. El a avertizat că o măsură care ar obliga minorii și familiile lor să se mute în alte zone pentru a respecta limitele impuse ar putea fi considerată excesivă și ar putea afecta drepturi constituționale.
Angelo Bonelli, deputat al Alianței Verzilor și Stângii, a acuzat-o pe Meloni că încearcă să atragă electoratul dreptei radicale. «Încă o dată, în loc să se ocupe de școli, ea aleargă după dreapta neofascistă a AfD și a lui Vannacci, care a propus clase separate pentru elevii cu dizabilități», a declarat Bonelli. Tema migrației și integrarea elevilor străini au devenit astfel din nou subiecte centrale în politica italiană, înaintea alegerilor de anul viitor.
Contextul politic al acestor măsuri este marcat de concurența tot mai puternică în zona politică de dreapta, inclusiv din partea generalului în rezervă Roberto Vannacci, care cere măsuri mai dure în privința migrației. Anunțul lui Meloni pare să răspundă acestei presiuni, în condițiile în care alegerile urmează să aibă loc anul viitor. Rămâne de văzut ce formă finală va lua proiectul de lege și dacă acesta va trece de controlul de constituționalitate.