NASA lansează duminică telescopul spațial Nancy Grace Roman, un observator construit pentru a realiza cea mai amplă cartografiere în infraroșu a Universului de până acum și pentru a testa dacă actualul model al cosmosului poate explica materia întunecată, energia întunecată și expansiunea accelerată a spațiului. Lansarea este programată pentru ora 14:26, ora României, de la Complexul 39A al Centrului Spațial Kennedy din Florida, la bordul unei rachete SpaceX Falcon Heavy.
NASA și SpaceX au încheiat evaluarea finală și au declarat misiunea pregătită pentru lansare, însă prognoza meteorologică indică doar 60% șanse ca vremea să permită plecarea la ora stabilită. Dacă lansarea va fi amânată, următoarea fereastră este luni, 31 august, la 14:22, ora României. Racheta și telescopul au fost transportate sâmbătă pe rampa de lansare, iar la aproximativ 31 de minute după decolare, observatorul ar trebui să se desprindă de treapta superioară a rachetei și să înceapă călătoria către locul din care va studia Universul.
Telescopul are o lungime de 12,7 metri, o lățime de aproximativ 4,4 metri după desfășurare și cântărește în jur de opt tone, dimensiuni pe care NASA le compară cu cele ale unui Tyrannosaurus rex. Oglinda principală are diametrul de 2,4 metri, la fel ca oglinda telescopului Hubble, dar diferența decisivă se află în camera panoramică: Roman va putea surprinde într-o singură imagine o suprafață de cer de cel puțin 100 de ori mai mare decât Hubble, păstrând o claritate comparabilă. Telescopul va putea astfel să observe simultan milioane de galaxii și stele, în loc să studieze succesiv zone foarte înguste.
Dacă Hubble și James Webb funcționează adesea ca instrumente de mare precizie îndreptate spre ținte individuale, Roman va avea rolul unui cartograf: va găsi și clasifica obiecte pe suprafețe uriașe, iar cele mai interesante dintre ele vor putea fi cercetate ulterior în detaliu cu Webb, Hubble sau alte observatoare. Misiunea, dezvoltată timp de peste un deceniu și evaluată la aproximativ 4,3 miliarde de dolari, poartă numele lui Nancy Grace Roman, prima femeie care a ocupat funcția de astronom-șef al NASA, considerată „mama telescopului Hubble” pentru rolul jucat în transformarea ideii unui mare observator spațial într-un proiect NASA.
După lansare, observatorul se va îndrepta către regiunea din jurul punctului Lagrange 2 al sistemului Soare–Pământ, aflată la aproximativ 1,5 milioane de kilometri de planeta noastră, aceeași zonă în care operează telescopul James Webb și observatorul european Euclid. L2 oferă o poziție stabilă, din care Soarele, Pământul și Luna se află aproximativ în aceeași direcție, permițând telescopului să își protejeze instrumentele de căldură și lumină, păstrând o vedere neobstrucționată asupra spațiului. În primele 90 de zile, echipa va desfășura panourile solare, parasolarul, antena și capacul telescopului, va corecta traiectoria și va calibra cele două instrumente științifice, primele imagini fiind așteptate la începutul anului 2027.
Misiunea principală va dura cinci ani, dar observatorul este proiectat să poată funcționa aproximativ un deceniu și să fie realimentat, în viitor, de un vehicul robotic. Obiectivul central al misiunii este să răspundă uneia dintre marile întrebări ale fizicii: de ce expansiunea Universului se accelerează? Oamenii de știință numesc cauza necunoscută a acestei accelerări „energie întunecată”, care ar reprezenta aproximativ 68% din conținutul energetic al Universului, în timp ce materia întunecată ar constitui alte aproximativ 27%, iar materia obișnuită – stelele, planetele, gazele și tot ceea ce putem vedea direct – mai puțin de 5%.
Roman nu va fotografia direct materia sau energia întunecată, ci va măsura efectele lor asupra galaxiilor, luminii și evoluției structurii Universului. Telescopul va folosi mai multe metode independente: va urmări supernovele de tip Ia, folosite ca repere pentru calcularea distanțelor cosmice; va măsura distribuția galaxiilor și urmele unor unde sonore produse în Universul primordial; și va analiza lentilele gravitaționale slabe – deformările minuscule ale imaginilor galaxiilor provocate de materia aflată între ele și Pământ. Compararea acestor măsurători îi va ajuta pe cercetători să stabilească dacă energia întunecată a rămas constantă sau și-a schimbat efectul de-a lungul istoriei cosmice.
Miza este inclusiv verificarea modelului cosmologic standard, deoarece măsurătorile actuale ale vitezei de expansiune a Universului nu oferă același rezultat atunci când sunt făcute prin metode diferite, o discrepanță cunoscută drept „tensiunea Hubble”. Roman va aduna date suficient de numeroase și de precise pentru a arăta dacă diferența provine din erori de măsurare sau dacă actualul model al Universului este incomplet. În timpul misiunii principale, telescopul ar putea măsura lumina provenită de la peste un miliard de galaxii, iar repetarea observațiilor asupra acelorași regiuni îi va permite să surprindă fenomene care apar și dispar rapid: supernove, stele distruse de găuri negre, corpuri din Sistemul Solar și alte evenimente cosmice rare. Celălalt obiectiv major este stabilirea modului în care arată, în realitate, populația de planete a galaxiei noastre.