Inteligența artificială pare să trăiască undeva în cloud, dar în realitate are nevoie de clădiri uriașe, mii de servere, cantități enorme de electricitate și, în unele cazuri, de foarte multă apă pentru răcire. Oamenii care se trezesc cu această infrastructură lângă casele lor încep să spună „nu”, iar fenomenul a căpătat în Statele Unite o dimensiune politică surprinzătoare: într-o țară profund polarizată, centrele de date reușesc să aducă de aceeași parte oameni care aproape niciodată nu votează la fel.
Unul dintre locurile în care schimbarea se vede este Monrovia, un orășel de aproximativ 1.600 de locuitori din Indiana, unde Google vrea să dezvolte un centru de date pe circa 222 de hectare. Bryce Gustafson, organizator al Citizens Action Coalition, a declarat pentru The Guardian că a discutat cu aproximativ 50 de oameni la un festival local și nu a întâlnit niciunul care să-și dorească proiectul. Unii îi spuneau explicit că au votat cu Donald Trump și nu înțeleg de ce președintele pe care îl susțin promovează asemenea investiții. Nu este un caz izolat: Associated Press a descris o întâlnire din Murdock, Nebraska, unde fermieri conservatori și activiști ai organizației ecologiste Sierra Club s-au trezit de aceeași parte a baricadei.
Motivele sunt foarte concrete: terenuri agricole care ar putea dispărea, presiune asupra resurselor de apă, consum uriaș de electricitate și teama că o parte din costuri va ajunge în facturile oamenilor. „Nu este vorba despre albastru versus roșu”, spune Samantha Barncastle Salopek, politician republican din New Mexico, referindu-se la culorile tradiționale ale democraților și republicanilor. Cifrele arată cât de puternică a devenit opoziția: un sondaj Gallup realizat în martie arăta că 71% dintre americani se opun construirii unui centru de date pentru AI în zona în care locuiesc, iar 48% sunt ferm împotrivă. Democrații sunt cei mai categorici, cu 56% ferm împotrivă, dar și 39% dintre republicani spun același lucru. Un alt sondaj citat de Associated Press arăta că 60% dintre republicanii înregistrați nu vor un centru de date în apropierea locuinței, iar printre alegătorii MAGA opoziția ajunge la 53%.
Nu scenariile SF despre inteligența artificială care scapă de sub control sunt principala problemă. Când Gallup i-a întrebat pe cei care nu vor centre de date în comunitatea lor de ce se opun, răspunsurile au fost mult mai prozaice: consumul de apă și electricitate, poluarea, zgomotul, schimbarea caracterului comunității și posibilitatea creșterii facturilor. În SUA funcționează deja aproximativ 4.000 de centre de date, potrivit unei analize Axios, iar cursa abia accelerează. Amazon, Microsoft, Google, Meta și Oracle ar urma să cheltuiască anul acesta împreună peste 750 de miliarde de dolari pentru investiții de capital, cea mai mare parte a banilor fiind legată de infrastructura necesară AI.
Centrele de date consumau aproximativ 4,4% din electricitatea Statelor Unite în 2023, iar până în 2030 ponderea ar putea ajunge aproape de 12%. În anumite regiuni, rețelele electrice sunt deja puse sub presiune de cererea nouă, iar povestea despre AI devine una despre bani: cine plătește pentru centralele, liniile electrice și celelalte investiții necesare pentru a alimenta aceste centre uriașe? Schimbarea de atmosferă a ajuns deja la politicieni. În Texas, guvernatorul republican Greg Abbott, care până recent promova intens dezvoltarea AI în stat, a oprit aprobarea noilor centre de date care vor să se conecteze la rețeaua electrică, până când autoritățile verifică impactul proiectelor. Mesajul său pentru companii a fost neobișnuit de dur: nu au colaborat suficient cu autoritățile și comunitățile și „și-au săpat singure groapa”.
În Michigan, republicanul Mike Rogers, candidat la Senatul SUA, susține un moratoriu de un an. În Pennsylvania, guvernatorul democrat Josh Shapiro a înăsprit condițiile pentru asemenea proiecte, iar în New York guvernatoarea democrată Kathy Hochul a dispus o pauză de un an pentru marile centre de date. Subiectul a ajuns până în strategiile pentru alegerile din noiembrie: Associated Press relatează că organizația care coordonează campaniile republicane pentru Senat a pregătit un memorandum despre modul în care candidații ar trebui să răspundă nemulțumirilor alegătorilor, iar Axios a identificat reclame electorale care vorbesc despre centrele de date, toate fiind împotriva lor.