Rusia își extinde infrastructura pentru lansarea dronelor de atac cu rază lungă în vestul țării, într-o schimbare care are două efecte simultane: crește capacitatea de lovire a Ucrainei și lărgește opțiunile militare pe care Moscova le-ar putea avea într-o criză cu NATO.
Analize bazate pe imagini satelitare comerciale și date DroneSec au identificat cel puțin zece amplasamente cu infrastructură nouă sau extinsă în apropierea frontierelor cu Ucraina și Belarus. The War Zone a relatat că datele open-source leagă șapte dintre cele zece amplasamente de atacuri deja lansate asupra Ucrainei.
Acest fapt este important pentru evaluarea afirmației că bazele ar avea un singur scop posibil: atacarea statelor NATO. Datele disponibile nu susțin o asemenea concluzie. Institute for the Study of War consideră că obiectivul imediat este creșterea capacității Rusiei de a lansa valuri mai mari și mai dispersate de drone asupra Ucrainei.
În același timp, amplasarea în vestul Rusiei și autonomia noilor sisteme înseamnă că mai mult teritoriu aliat poate intra în raza potențială într-un scenariu de escaladare. Pentru România, acest lucru se adaugă unei probleme deja concrete: incidentele cu drone și încălcările spațiului aerian de pe flancul estic. La 12 august, NATO a condamnat recente încălcări rusești care au afectat Polonia și România și a anunțat consolidarea apărării aeriene și antirachetă de la Marea Baltică la Marea Neagră.
O altă sursă de îngrijorare vine din avertismentele privind operațiuni de tip hibrid. Reuters a relatat că Polonia și statele baltice au întărit paza infrastructurii critice după informații aliate despre posibile provocări rusești. Unele scenarii discutate implică folosirea unor drone fabricate în Ucraina sau capturate pentru a crea un atac sub steag fals și pentru a complica atribuirea. Informațiile nu demonstrează că o asemenea operațiune a fost aprobată ori că este iminentă, iar Kremlinul a respins avertismentele.
Evaluările americane citate de CNN iau în calcul și posibilitatea ca Vladimir Putin să testeze în următorii ani coeziunea NATO printr-o acțiune limitată, de la un atac cibernetic la o incursiune militară redusă. Nu există în aceste evaluări o indicație privind un atac imediat asupra Poloniei sau României.
Pentru București, noua rețea rusească trebuie privită astfel ca o problemă de capabilitate și pregătire. Rusia folosește infrastructura astăzi împotriva Ucrainei, iar NATO trebuie să se asigure că aceeași rețea nu poate fi transformată mâine într-un instrument eficient de presiune sau provocare împotriva Alianței.