Parlamentul European a adoptat marți, cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri, raportul Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație, un document care stabilește recomandări pentru protejarea statelor membre împotriva ingerințelor străine, atacurilor hibride și dezinformării. Eurodeputații avertizează că aceste amenințări reprezintă «un atac la însăși esența proiectului european» și apreciază că reacția actuală a Uniunii este prea fragmentată pentru a face față unor operațiuni coordonate din exterior.
Raportul identifică Rusia drept principala amenințare externă la adresa integrității democratice a Europei. Sunt menționate atacuri cibernetice, sabotaje fizice, incendieri deliberate, spionaj și bruierea semnalelor ca instrumente ale războiului hibrid. Activități similare sunt atribuite și Belarusului, Chinei, Iranului și Coreei de Nord. Parlamentul cere extinderea sancțiunilor împotriva persoanelor și entităților implicate în dezinformare, dar și a celor care ajută la eludarea sancțiunilor existente. De asemenea, este condamnată «lista neagră» întocmită de Rusia, pe care ar figura funcționari, jurnaliști și membri ai Parlamentului European, calificată drept instrument de război hibrid.
Una dintre principalele propuneri este crearea unui Centru european pentru reziliența democratică, structură anunțată anterior și de Comisia Europeană. Centrul ar trebui să fie o structură independentă de expertiză, care să coordoneze combaterea manipulării informaționale și a ingerințelor străine la nivel european. Parlamentul cere ca noua instituție să aibă mandat clar, buget propriu și capacitate de intervenție, iar participarea tuturor statelor membre să fie obligatorie. Eurodeputații insistă ca aceasta să nu dubleze organismele existente, ci să reunească și să coordoneze instrumentele aflate în prezent în diferite structuri europene.
O parte importantă a raportului vizează platformele online și rețelele sociale, unde au loc multe dintre operațiunile de influență. Eurodeputații cer aplicarea strictă a legislației existente, inclusiv Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) și Regulamentul privind inteligența artificială, fără adoptarea imediată a unor noi acte legislative. Platformele ar trebui trase la răspundere dacă nu acționează împotriva rețelelor de boți folosite pentru influențarea dezbaterilor și a scrutinurilor. Raportul transmite un mesaj explicit: «Libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt drepturi care protejează oamenii, nu mașinile.»
Raportorul Tomas Tobé, eurodeputat PPE din Suedia, a subliniat în plen că măsurile nu urmăresc controlul opiniilor politice. «Boții ruși nu constituie libertate de exprimare. Ingerințele străine nu constituie libertate de exprimare. Iar manipularea alegerilor noastre nu constituie, cu siguranță, libertate de exprimare», a declarat acesta.
Parlamentul European propune și clasificarea infrastructurii electorale drept infrastructură critică, ceea ce ar impune standarde mai ridicate de securitate și protecție. Sunt cerute măsuri împotriva finanțărilor politice mascate și a ingerințelor prin intermediari. Donațiile politice în criptomonede ar trebui să respecte principiul «cunoaște-ți finanțatorul», pentru a se putea identifica originea banilor. Raportul solicită și măsuri împotriva deepfake-urilor și reclamelor frauduloase, considerate tot mai periculoase în perioadele electorale.
Documentul introduce și o componentă de suveranitate tehnologică. Eurodeputații cer reducerea dependenței UE de tehnologii controlate de actori externi în sectoare strategice, menționând în special companiile americane și producătorii chinezi de hardware. Printre soluții se numără o strategie de tip «Buy European», prin care investițiile în infrastructura critică să favorizeze produsele și tehnologiile europene. În paralel, Uniunea ar trebui să-și diversifice sursele de materii prime critice și să construiască relații cu furnizori considerați mai siguri.
Parlamentul consideră presa liberă una dintre principalele linii de apărare împotriva campaniilor de manipulare. Eurodeputații cer finanțare europeană pe termen lung pentru libertatea mass-media și jurnalismul de investigație, precum și măsuri mai ferme împotriva utilizării ilegale a programelor-spion. Raportul pune accent și pe educația în domeniul mass-media și al inteligenței artificiale, esențială pentru creșterea rezistenței cetățenilor la manipulare.
În final, Parlamentul propune măsuri pentru pregătirea populației în cazul unor crize majore, inclusiv exerciții periodice la scară largă și o aplicație europeană de alertă. Eurodeputații propun instituirea unei «Zile Europene a Pregătirii» pe 24 februarie, data la care Rusia a declanșat, în 2022, invazia pe scară largă a Ucrainei.