Comisia Europeană și președintele Consiliului European au transmis duminică primele reacții oficiale după ce alegătorii islandezi au respins, prin referendum, reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Executivul comunitar a anunțat că ia act de rezultatul votului și că respectă alegerea poporului islandez, subliniind că Islanda rămâne un partener apropiat al blocului comunitar.
Președintele Consiliului European, António Costa, a discutat prin mesaje cu premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, după anunțarea rezultatului. Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Costa, cei doi lideri și-au exprimat dorința de a continua consolidarea relațiilor dintre Reykjavík și Bruxelles. „Președintele Costa a subliniat că UE respectă pe deplin alegerea democratică a poporului islandez exprimată în referendumul de astăzi. Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri ai UE”, a transmis oficialul.
Dincolo de poziția publică conciliantă, rezultatul este privit cu dezamăgire în cercurile diplomatice europene. Un diplomat UE citat de Reuters a descris votul drept „un recul clar pentru Bruxelles”, apreciind că problemele legate de pescuit și de independența țării au fost decisive pentru alegători. Oficialii europeni speraseră că Islanda, deja profund integrată economic și legislativ în structurile europene, ar putea deveni unul dintre cei mai ușor de primit noi membri ai Uniunii.
O eventuală aderare ar fi avut și o componentă strategică importantă, pe fondul competiției geopolitice tot mai intense în zona Arcticii. Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, declarase înaintea referendumului că Bruxelles-ul era pregătit să caute soluții „creative” pentru principalele probleme ridicate de islandezi, în special pescuitul și agricultura. Aceste două domenii au fost printre cele mai dificile și în timpul precedentelor negocieri de aderare.
Referendumul de sâmbătă s-a încheiat cu victoria taberei care s-a opus reluării negocierilor. Potrivit rezultatelor finale, 52,8% dintre alegători au votat împotriva reluării discuțiilor cu Bruxelles-ul, iar 47,2% au votat pentru. Prezența la urne a fost de 82,5%. Doar cele două circumscripții din centrul Reykjavíkului au avut o majoritate favorabilă negocierilor, în timp ce zonele rurale și suburbiile capitalei au votat majoritar împotrivă.
Pescuitul a fost una dintre principalele teme ale campaniei. Sectorul reprezintă, direct și indirect, aproximativ 15% din PIB-ul Islandei și circa 40% din veniturile din exporturi, iar adversarii aderării au avertizat că intrarea în UE ar putea reduce controlul Reykjavíkului asupra apelor teritoriale și cotelor de pescuit.
Premierul Kristrún Frostadóttir, susținătoare a reluării negocierilor, a declarat după vot că guvernul se va concentra acum asupra consolidării relației existente cu Uniunea Europeană prin Spațiul Economic European. „O lecție importantă pentru mine și pentru guvern este că oamenii sunt mulțumiți de acordul SEE”, a afirmat Frostadóttir. Premierul anunțase anterior că, în cazul victoriei taberei „nu”, problema aderării la UE nu va mai fi readusă pe agenda politică în timpul mandatului actualului guvern.
Islanda a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în plină criză financiară. Negocierile au fost suspendate în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic. Referendumul din 29 august 2026 nu privea aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor. Chiar și în cazul unei victorii a taberei „da”, un eventual acord negociat cu Bruxelles-ul ar fi trebuit supus ulterior unui al doilea referendum înainte ca Islanda să poată deveni membră a Uniunii Europene.