Președintele PNL, Ilie Bolojan, consideră că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind restanțele salariale ale magistraților îi oferă Guvernului argumentul decisiv pentru a pune capăt unei situații pe care o califică drept «imorală și împovărătoare pentru români». Într-un mesaj publicat joi seară pe Facebook, fostul premier acuză existența unei «aristocrații bugetare» și cere Executivului să tranșeze problema.
«Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce privește plata restanțelor salariale către magistrați. Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români», a scris Bolojan. El susține că plata imediată a sumelor restante ar pune o presiune nejustificată asupra bugetului de stat, într-o perioadă economică dificilă.
Liderul liberal a apreciat că este «imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei, fără să se țină cont de impactul asupra bugetului și de celelalte obligații față de cetățeni». În viziunea sa, această situație seamănă cu «o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii românilor».
Bolojan a invocat și observațiile CEDO referitoare la posibile conflicte de interese în cauzele privind drepturile salariale ale magistraților. «CEDO pune sub semnul întrebării și unele hotărâri luate în România, pentru că există suspiciuni că judecătorii care le-au dat s-ar fi aflat într-un conflict de interese. Este o suspiciune care afectează credibilitatea justiției. Și așa, încrederea în instituții este scăzută», a adăugat el.
În opinia sa, instanțele și-au depășit atribuțiile, iar deciziile privind folosirea banilor publici trebuie să aparțină Guvernului și Parlamentului. «Deciziile privind modul în care sunt împărțiți banii țării trebuie să fie luate de Guvern și Parlament, în interesul tuturor. Mai ales în actuala situație economică a României, amânarea sau întârzierea unor plăți nu înseamnă că statul încalcă drepturile omului. Actualul Guvern va avea de ales pe cine servește: România sau aristocrația bugetară», a transmis liderul PNL.
Reacția sa vine după ce CEDO a respins joi, în unanimitate, cererile a cinci actuali și foști judecători români care au reclamat că plata eșalonată a unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri definitive le-ar fi încălcat drepturile. Curtea a considerat că, în circumstanțele analizate, România nu a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Hotărârea nu anulează însă drepturile salariale recunoscute prin decizii definitive și nici nu soluționează litigiul separat dintre Înalta Curte de Casație și Justiție și Guvern. Președinta ICCJ, Lia Savonea, a subliniat că cele două cauze privesc probleme juridice distincte și a avertizat împotriva interpretărilor selective ale deciziei CEDO.
Disputa are în spate un scandal financiar de amploare, evaluat la aproximativ 4,8 miliarde de lei, sume pe care Guvernul le datorează magistraților în baza unor hotărâri judecătorești definitive. Executivul a încercat să eșaloneze plățile, iar mai mulți judecători au contestat la CEDO această măsură, fără succes.
În motivarea hotărârii, instanța europeană a observat că jurisprudența Curții Constituționale și cea a Înaltei Curți au contribuit, de-a lungul timpului, la reconfigurarea cadrului juridic aplicabil remunerației judecătorilor, fără modificarea formală a legilor succesive care reglementau salarizarea. CEDO a evidențiat și riscul unor conflicte de interese în situațiile în care magistrații au fost chemați să se pronunțe asupra unor componente salariale de care puteau beneficia chiar ei.
Poziția lui Bolojan nu este singulară în spațiul politic, dar ridică o problemă instituțională sensibilă: limitele dintre puterea judecătorească și cea executivă în materie de cheltuieli publice. Fostul premier susține că instanțele nu ar trebui să decidă asupra modului în care sunt alocați banii statului, ci doar să constate eventuale ilegalități. De cealaltă parte, magistrații invocă independența justiției și caracterul obligatoriu al hotărârilor definitive.
Înalta Curte a transmis că hotărârea CEDO trebuie analizată în întregime și că aceasta nu poate fi interpretată automat ca o validare sau o respingere a cererilor formulate de instanța supremă în procesul cu autoritățile române. Această precizare sugerează că disputa juridică este departe de a se fi încheiat, iar decizia de joi nu rezolvă fondul conflictului dintre ICCJ și Guvern.
Rămâne de văzut cum va reacționa Executivul, care nu a anunțat deocamdată o poziție oficială față de declarațiile liderului PNL. Cert este că problema restanțelor salariale din justiție rămâne deschisă, cu implicații directe asupra bugetului și asupra încrederii în instituții.
10