Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, sesizarea formulată de prim-ministrul Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia, anunțată marți, lasă fără efect demersul executivului de a bloca o hotărâre judecătorească prin care statul este obligat să plătească aproximativ un miliard de euro cu titlu de compensații și restanțe salariale către magistrați.
În comunicatul oficial, CCR argumentează că cererea premierului «excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește utilizarea atribuției prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituție în scopul reformării unei soluții pronunțate de o instanță judecătorească, finalitate incompatibilă cu competența Curții Constituționale». Altfel spus, Curtea a refuzat să se pronunțe pe fondul unei situații care, potrivit Executivului, reprezintă una dintre cele mai grave interferențe ale puterii judecătorești în sfera puterii executive.
Consecința este directă pentru bugetul de stat: contribuabilii români vor suporta costul unor decizii judecătorești prin care magistrații și-au majorat veniturile, iar modalitatea prin care aceștia au dat în judecată statul a fost validată implicit de CCR. Suma de un miliard de euro reprezintă o povară semnificativă pentru finanțele publice, într-un context economic deja tensionat.
Decizia de marți scoate la iveală și o realitate politică mai amplă: PSD a preluat din nou controlul asupra Curții Constituționale, deși, formal, are doar patru judecători din nouă. Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au fost toți numiți la propunerea social-democraților, cu mandate care se întind până în 2028, 2031 și 2034. Li se alătură, conjunctural, Mihaela Ciochină, numită de Klaus Iohannis în 2022, și Csaba Asztalos, propus de UDMR, care votează alături de cei cinci.
Această configurație a devenit posibilă în contextul în care președintele Nicușor Dan nu a reușit să construiască o majoritate liberală în Parlament, deși promisese o asociere cu Ilie Bolojan pentru reformarea instituțiilor și limitarea influenței PSD. Eșecul politic al șefului statului a erodat firava majoritate liberală și a oferit social-democraților timp și spațiu de manevră pentru a recâștiga controlul asupra CCR. Pe hârtie, în iunie 2025, după alegerile prezidențiale, PSD nu mai putea controla Curtea, ca urmare a intrării în mandat a trei judecători noi. În practică, lucrurile au stat altfel.
Din experiența ultimilor ani reiese că reformarea instituțiilor publice și reducerea corupției sunt extrem de dificile fără o majoritate liberal-progresistă la CCR, care nu a existat niciodată pe termen lung, cel puțin patru ani, între două scrutinuri parlamentare. Decizia de marți confirmă această realitate și sugerează că actualul echilibru de putere de la Curtea Constituțională va influența decisiv direcția politică a României în perioada următoare.
Un precedent relevant este modul în care a fost demis Dominic Fritz din funcția de primar al Timișoarei. În august 2026, PSD, în asociere cu AUR și televiziunile de casă, a creat un scandal în jurul unei întâlniri dintre Simina Tănăsescu, președinta CCR, și Ilie Bolojan. Scopul a fost să pună presiune pe șefa Curții pentru ca aceasta să se retragă din poziția de raportor pe Legea Integrității, creându-se astfel culoarul pentru o majoritate care să o conteste și să-l elimine pe Fritz din funcție. Ceea ce s-a și întâmplat.
În paralel, cele peste cinci luni de când PSD nu mai este la guvernare au avut efecte pozitive asupra economiei, în ciuda presiunii puse pe oameni de prețul ridicat al carburanților și a instabilității provocate de războiul de la graniță. Institutul Național de Statistică semnalează o ușoară creștere a veniturilor, în principal din salarii, generată de mediul privat. Aceste câștiguri, avertizează analiștii, ar putea fi anulate rapid dacă social-democrații revin direct sau prin interpuși la Palatul Victoria.
Decizia CCR de marți, împreună cu amânarea discuțiilor pe tema SAFE și victoria pentru Lia Savonea, conturează un tablou în care un guvern slab, manevrat din umbră de lideri PSD, garantează stagnarea României pentru următorii doi ani și oferă imunitate pentru corupție. Cu un președinte aflat în cârdășie cu PSD, susțin criticii, nimic bun nu poate să se întâmple, iar tot ce s-a câștigat în privința reducerii cheltuielilor publice și reformei instituționale riscă să fie aruncat la gunoi.
3