Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei prin care a declarat constituțional așa-numitul „amendament Fritz” din legea integrității, documentul de 65 de pagini fiind transmis vineri seară și publicat în Monitorul Oficial. Judecătorii constituționali argumentează că prevederea nu încalcă principiul neretroactivității legii, ci se aplică „situațiilor juridice în curs”, pentru a proteja integritatea funcțiilor publice.
Curtea admite că neretroactivitatea legii este un principiu constituțional, dar precizează că legiuitorul nu poate adopta acte normative cu încălcarea acestuia. „Chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, el nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu acest principiu constituțional”, se arată în motivare.
Judecătorii explică faptul că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. Potrivit CCR, o situație de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat „se proiectează și afectează integritatea funcției, demnității publice ori a mandatului”, ceea ce conduce la discreditarea funcției exercitate pe întregul interval temporal al executării sancțiunii.
Magistrații invocă o „alterare” a autorității și a imaginii funcției publice ca efect în viitor al situației juridice generate de fapta funcționarului, faptă săvârșită sub legea veche. Concluzia Curții este că legea nu face altceva decât să pună capăt unei alterări grave a integrității funcției și să redea credibilitatea și calitățile distinctive ale acesteia. „A interzice legiuitorului să protejeze integritatea funcției, demnității, mandatului de drept public când aceasta a fost esențialmente afectată printr-o acțiune nelegală a titularului său temporar pe motiv că acestuia din urmă i s-a aplicat o sancțiune echivalează cu abandonarea standardelor de protecție asociate funcției publice și cu un regres al statului de drept”, subliniază judecătorii.
Amendamentul introdus de PSD prevede încetarea funcției sau mandatului pentru persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția de trei ani nu a expirat. Decizia CCR a fost luată luni cu cinci voturi pentru și trei împotrivă, un judecător lipsind de la ședință. Pentru constituționalitate au votat Cristian Deliorga, Giani Stan, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc, în timp ce împotrivă au votat președinta CCR, Simina Tănăsescu, Iulia Scântei și Dacian Dragoș.
Disputa a pornit de la situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz. În iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv că acesta s-a aflat în conflict de interese în 2020, când a semnat un act administrativ în beneficiul unei persoane care îl împrumutase în campania electorală. Contestatarii amendamentului, 27 de senatori USR și PNL și președintele Nicușor Dan, au susținut că prevederea este retroactivă, deoarece aplică o consecință nouă, pierderea mandatului actual, unei situații stabilite înainte ca legea să intre în vigoare. Aceștia au arătat că interdicția de a ocupa în viitor o funcție nu este același lucru cu încetarea automată a unui mandat aflat deja în desfășurare.
După decizia CCR, legea integrității va fi reexaminată săptămâna viitoare în sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților. Amendamentul declarat constituțional nu îl vizează doar pe Dominic Fritz, Agenția Națională de Integritate anunțând la începutul lunii august că peste 120 de persoane sunt vizate de prevedere.