Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins joi plângerile formulate de șase magistrați români care au contestat eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Instanța de la Strasbourg a apreciat că măsurile Guvernului nu au încălcat drepturile invocate de reclamanți, potrivit deciziei publicate joi.
Fostul premier Ilie Bolojan a reacționat imediat după anunțul verdictului, într-o postare pe Facebook. «Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce privește plata restanțelor salariale către magistrați. Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români», a transmis Bolojan. El a adăugat că actualul Executiv va avea de ales «pe cine servește: România sau aristocrația bugetară».
În motivarea hotărârii, CEDO a observat că jurisprudența Curții Constituționale și cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit, de-a lungul timpului, la reconfigurarea cadrului juridic aplicabil remunerației judecătorilor, fără modificarea formală a legilor succesive care reglementau salarizarea. Curtea a evidențiat și riscul unor conflicte de interese în situațiile în care magistrații au fost chemați să se pronunțe asupra unor componente salariale de care puteau beneficia chiar ei.
Decizia a provocat reacții divergente în România. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a transmis că hotărârea CEDO trebuie analizată în întregime și că aceasta nu poate fi interpretată automat ca o validare sau o respingere a cererilor formulate de instanța supremă în procesul cu autoritățile române. ICCJ atrage atenția că CEDO nu a soluționat litigiul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor.
Bolojan a comentat și observațiile CEDO privind justiția din România. «CEDO pune sub semnul întrebării și unele hotărâri luate în România, pentru că există suspiciuni că judecătorii care le-au dat s-ar fi aflat într-un conflict de interese. Este o suspiciune care afectează credibilitatea justiției. Și așa, încrederea în instituții este scăzută», a declarat fostul prim-ministru.
Contextul este complicat. CEDO a ținut cont de situația economică și bugetară a României, precum și de faptul că magistrații aveau venituri considerabil peste media națională, iar plata în tranșe nu le-a afectat semnificativ condițiile de trai. Decizia vine în contextul în care Înalta Curte a respins recent recursul Guvernului Bolojan, în procesul prin care tot Înalta Curte a dat în judecată Executivul pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Este vorba de aproximativ un miliard de euro, pe care statul ar trebui să îl plătească magistraților în 2026. Și Curtea Constituțională a dat recent dreptate Înaltei Curți conduse de Lia Savonea în disputa cu Executivul.
Cazul de la CEDO privește sume pe care statul român fusese obligat să le plătească unor magistrați drept despăgubiri pentru diferențe de remunerație considerate discriminatorii în raport cu alte categorii de magistrați sau funcționari. Reclamanții au susținut că executarea treptată a hotărârilor definitive nu le-a respectat drepturile. CEDO a respins însă aceste pretenții, stabilind că eșalonarea și amânarea plății restanțelor salariale nu au încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Deși sesizarea CEDO a fost făcută în timpul Guvernului Bolojan, dacă ea ar fi fost joi favorabilă pentru judecători, salariile restante ar fi trebuit plătite de Guvernul Niculescu. Rămâne de văzut cum va interpreta Executivul actual decizia și dacă va folosi argumentul CEDO pentru a tranșa definitiv disputa privind restanțele salariale din justiție.
10