Președintele AUR, George Simion, a anunțat că formațiunea sa a depus la Direcția Națională Anticorupție o sesizare și un denunț privind posibile fapte de corupție legate de programul SAFE, prin care România urmează să primească de la Comisia Europeană o alocare de aproape 17 miliarde de euro pentru înarmare și infrastructură. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă susținută la Parlament, în contextul în care acest program reprezintă cea mai mare investiție în creșterea capacității de apărare a țării de după 1990.
Anunțul vine pe fondul unor acuzații mai vechi privind modul în care anumite figuri politice din România ajung să promoveze interesele Rusiei. Analiști și foști oficiali au semnalat că agenți de influență creați de serviciile secrete românești în diferite perioade istorice au ajuns, la un moment dat, să servească agenda Moscovei. Exemplele invocate includ nume precum Călin Georgescu, Sebastian Ghiță sau chiar George Simion, fiecare fiind asociat cu o perioadă în care ar fi început să promoveze interese rusești în România.
În cazul lui Simion, momentul invocat este anul 2012, când se afla în fruntea asociației unioniste „Acțiunea 2012” și organiza proteste și marșuri la Chișinău. Sebastian Ghiță, descris ca o creație a SRI, ar fi trecut pe agenda Rusiei începând cu decembrie 2016, când a fugit în Serbia. Călin Georgescu, asociat cu SIE în perioada Caraman, ar fi început să promoveze interesele Rusiei după Summitul NATO de la București din 2008, cu un crescendo din 2014, când a anunțat o întâlnire cu Aleksandr Dughin.
Mecanismul prin care acești agenți ajung să se întoarcă împotriva României este greu de explicat doar prin capacitatea FSB sau GRU de a coordona planuri detaliate pe teritoriu străin. O ipoteză vehiculată este că serviciile secrete naționale ar fi penetrate de Kremlin la un nivel profund, iar resursele informaționale ar ajunge la Moscova fără eforturi mari de recrutare. După căderea regimului Ceaușescu, nu ar fi existat voință politică pentru o curățenie reală în sistemul de informații și securitate.
Un exemplu citat frecvent este cel al lui Lucian Pahonțu, despre care fostul ministru de Interne Vasile Blaga a declarat că i l-a recomandat președintelui Traian Băsescu pentru funcția de șef al SPP în 2005, după ce fusese propus de „structuri”. La rândul său, Traian Băsescu a confirmat că Călin Georgescu a fost adus în fața sa în 2008, când se căuta un premier, fiind recomandat de o persoană pe care nu a vrut să o numească.
În acest context, demersul AUR la DNA este privit de unii foști oficiali drept o încercare de sabotaj economic împotriva industriei de apărare. Ionuț Moșteanu, fost ministru al Apărării din partea USR, a comentat plângerea depusă de Simion, sugerând că blocarea programului SAFE ar însemna slăbirea capacității de apărare a României și oprirea investițiilor europene în acest domeniu. Criticii atrag atenția că o astfel de abordare ar corespunde intereselor Rusiei, care ar dori ca România să nu își întărească Armata și să nu repornească fabricile de armament.
Programul SAFE este considerat esențial pentru modernizarea echipamentelor militare și pentru relansarea producției de muniție și tehnică militară pe plan local. Alocarea de aproape 17 miliarde de euro plasează România pe locul doi în Uniunea Europeană la acest capitol. Rămâne de văzut cum va evolua sesizarea depusă la DNA și dacă aceasta va avea un impact asupra implementării programului.