Guvernul a solicitat Comisiei Europene să verifice de urgență dacă noua lege a integrității, care include controversatul „Amendament Fritz”, respectă principiile dreptului european. Demersul are loc în contextul suspiciunilor apărute atât la nivel european, cât și în societatea românească, iar miza o reprezintă cei 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aferenți Jalonului 431.
Premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe, Oana Țoiu, au discutat cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, și cu directori de specialitate, solicitând urgentarea verificării conformității legii ANI cu principiile dreptului european. Potrivit unui comunicat oficial al Executivului, procedura standard prevede ca verificarea îndeplinirii Jalonului 431 — „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică” — să fie realizată după depunerea cererii de plată numărul 6, programată pentru luna octombrie.
Guvernul consideră însă că verificarea trebuie finalizată cât mai repede posibil, astfel încât, dacă vor fi identificate neconcordanțe ale legii cu dreptul european, modificările necesare să poată fi adoptate în timp util. „O verificare finalizată în timp util ar permite, dacă va fi cazul, adoptarea eventualelor modificări necesare, astfel încât să fie protejate atât interesele financiare ale României în ceea ce privește fondurile aferente Jalonului 431, cât și efectele juridice ale legii”, subliniază Executivul.
În același timp, Guvernul infirmă categoric orice informație din spațiul public privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene. „Dimpotrivă, tocmai absorbția acestor fonduri și valorificarea integrală a resurselor disponibile pentru România reprezintă prioritatea Guvernului. Orice neconformitate cu dreptul european care nu ar fi identificată și corectată cu celeritate poate genera riscuri importante”, mai spune Executivul.
Inițiativa guvernului vine pe fondul nemulțumirilor exprimate de reprezentanți ai Comisiei Europene față de „Amendamentul Fritz”, introdus în Parlament de PSD și AUR și validat ulterior de Curtea Constituțională. Principala problemă semnalată de oficialii europeni este caracterul retroactiv al noilor prevederi. Bruxelles-ul a transmis autorităților române o serie de întrebări și a cerut, printr-o scrisoare, ca guvernul să explice în termen de două săptămâni de ce prevederile se aplică retroactiv.
Legea ANI a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan, în forma transmisă de Parlament, inclusiv cu „Amendamentul Fritz”. Șeful statului a precizat că își menține argumentele formulate în sesizarea de neconstituționalitate înaintată Curții Constituționale, dar a motivat decizia de a promulga legea prin riscul ca România să piardă fonduri europene din PNRR dacă actul normativ nu ar fi fost adoptat la timp.
„Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a afirmat că România nu își permite să renunțe la fondurile europene și nici să transmită un nou semnal negativ în plan extern. Deși a promulgat legea, acesta a cerut Parlamentului să revină asupra prevederilor în sesiunea de toamnă.