Toate judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din România vor aplica, începând de marți, 15 septembrie, o nouă procedură de gestionare a activității în funcție de capacitatea de procesare a fiecărei instanțe. Mecanismul, cunoscut drept «normare», stabilește câte dosare poate prelua într-o zi o instanță, în funcție de numărul de judecători și de nivelul instanței. Scopul declarat este corelarea volumului de dosare repartizat judecătorilor cu o capacitate realistă de procesare, iar cauzele care depășesc această capacitate să fie păstrate temporar în așteptare și repartizate ulterior.
Modul de calcul este unul concret. De exemplu, o judecătorie la care lucrează patru judecători va avea, în primul an de aplicare, o capacitate de 576 de dosare pe an pentru fiecare judecător. Pentru întreaga instanță, capacitatea anuală va fi de 2.304 dosare, ceea ce înseamnă o capacitate zilnică de aproximativ 6,31 dosare. Dacă într-o zi sunt înregistrate mai multe cauze decât capacitatea disponibilă, dosarele care nu pot fi repartizate nu sunt pierdute și nici respinse, ci rămân în așteptare și sunt preluate în zilele următoare. Astfel, dacă pe 15 septembrie sunt înregistrate șapte dosare, șase vor fi repartizate, iar unul va rămâne în așteptare. Pe 16 septembrie, când apar alte șapte dosare, instanța va repartiza dosarul rămas din ziua precedentă și alte cinci dosare nou-intrate, în timp ce două vor rămâne în așteptare. Pe 17 septembrie, dacă sunt înregistrate doar trei dosare noi, instanța va repartiza cele două dosare rămase și cele trei cauze noi, iar diferența de capacitate se reportează pentru ziua următoare.
Mecanismul nu se aplică tuturor tipurilor de cauze în același mod. O primă categorie o reprezintă cauzele excluse, printre care se află încuviințările de executare silită. Acestea nu sunt luate în calcul la stabilirea capacității zilnice și vor fi repartizate peste această capacitate, fără să o diminueze. De exemplu, dacă pe 15 septembrie sunt înregistrate șapte dosare obișnuite și trei încuviințări de executare silită, toate cele trei încuviințări vor fi repartizate, iar dintre dosarele obișnuite vor fi repartizate șase. Un dosar obișnuit va rămâne în așteptare.
O a doua categorie o reprezintă cauzele prioritare, care sunt luate în calcul la stabilirea capacității zilnice, dar trebuie repartizate imediat, chiar dacă prin aceasta este depășită limita zilnică. Un exemplu îl constituie ordinele de protecție. Dacă pe 15 septembrie sunt înregistrate zece ordine de protecție, toate vor fi repartizate de îndată. Cele patru cauze care depășesc capacitatea zilnică de șase dosare vor fi însă imputate capacității zilei următoare. În consecință, pe 16 septembrie instanța va avea o capacitate disponibilă de doar două dosare. Lista completă a obiectelor de cauze exceptate și a celor considerate prioritare este prevăzută în anexa Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1642.
Capacitatea de referință a fost stabilită pornind de la datele din cel mai recent raport al Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), prin raportare la media europeană, cu excluderea României. Calculul indică o medie de 288 de dosare pe an pentru un judecător de judecătorie, 192 de dosare pe an pentru un judecător de tribunal și 119 dosare pe an pentru un judecător de curte de apel. Trecerea la această capacitate nu se va face însă dintr-o dată. Pentru a asigura o perioadă de tranziție și predictibilitate, mecanismul va fi introdus etapizat. În primul an, capacitatea stabilită este dublul mediei europene: 576 de dosare pe an pentru un judecător de judecătorie, 384 pentru un judecător de tribunal și 238 pentru un judecător de curte de apel. În al doilea an, capacitatea va fi de 1,5 ori mai mare decât media europeană, iar începând cu al treilea an va ajunge la nivelul mediei europene.
Argumentul principal pentru introducerea mecanismului este volumul foarte mare de cauze cu care se confruntă sistemul judiciar românesc. Numărul dosarelor nou-intrate în instanțele din România a crescut cu peste 27% între 2020 și 2024, iar în ultimii ani volumul acestora ar fi fost de trei până la patru ori mai mare decât media europeană. În același timp, schemele de judecători și grefieri au rămas, în linii mari, la același nivel în ultimii zece ani. Capacitatea de muncă a sistemului are limite fizice: anul are 365 de zile, dintre care aproximativ 250 sunt zile lucrătoare, săptămâna are cinci zile de lucru, iar ziua de muncă are opt ore. În aceste condiții, susțin autorii mecanismului, volumul tot mai mare de cauze face dificilă menținerea unui standard ridicat de calitate a actului de justiție, în pofida eforturilor judecătorilor și ale personalului auxiliar.