O analiză publicată recent atrage atenția asupra unui tipar al investigațiilor DNA și DIICOT, care vizează în principal oficiali ai PNL și USR, la scurt timp după ce cele două partide au decis să nu susțină un guvern condus de PSD. Autorul comentariului, publicat pe spotmedia.ro, susține că procurorii numiți recent de președintele Nicușor Dan acționează la comandă politică, o acuzație gravă adusă într-un context în care justiția este un subiect sensibil în România.
Primul caz menționat este cel al Cristinei Trăilă, secretar general-adjunct al Guvernului condus de Ilie Bolojan și fostă deputată PNL. Procurorii DNA Iași au deschis un dosar penal pe numele acesteia pentru complicitate la folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. Potrivit sursei citate, ancheta ar fi legată de o întâlnire dintre premierul Bolojan și omul de afaceri Fănel Bogos, care a cerut sprijin într-un conflict cu Autoritatea Sanitar-Veterinară. Analiza subliniază că intervenția omului de afaceri nu a avut niciun efect, dar că dosarul a fost deschis oricum, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la oportunitatea anchetei.
Un alt caz evidențiat este cel al primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu, pus sub control judiciar de DNA la jumătatea lunii iunie, într-un dosar legat de o finanțare primită în campania electorală. Autorul comentariului face o paralelă cu situația lui Călin Georgescu, care a declarat că nu a cheltuit bani pe promovare, deși a avut o campanie masivă, fără ca procurorii să intervină. Această comparație este folosită pentru a susține ideea că anchetele sunt selective și au o motivație politică.
De asemenea, analiza face referire la operațiunea DIICOT de la Dumbrava, județul Bihor, descrisă ca o punere în scenă menită să îl compromită pe Ilie Bolojan. În același context, este amintit cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, lider USR, împotriva căruia ar fi fost folosiți procurori, judecători și parlamentari PSD și AUR pentru a-l îndepărta de la primărie. Scopul declarat al acestor acțiuni ar fi acela de a pedepsi partidele care refuză o alianță cu PSD.
Autorul comentariului își susține teoria printr-o comparație cu modul în care au fost tratate marile dosare de corupție din trecut. De exemplu, ancheta privind Nordis a început abia după un scandal național amplu, iar cazul lui Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, a fost deschis după ce presa a relatat despre averea acestuia. Concluzia analizei este că procurorii nu se autosesizează, ci acționează fie la ordinul superiorilor, fie după ce un scandal devine public, ceea ce ar demonstra caracterul artificial al anchetelor recente.
Articolul subliniază că aceste investigații au loc într-un climat politic tensionat, în care PNL și USR au exclus orice colaborare cu PSD, iar președintele Nicușor Dan a fost criticat pentru numirea procurorilor-șefi, unii dintre aceștia primind aviz negativ din partea CSM. Deși acuzațiile de implicare politică a justiției sunt grave, ele rămân, deocamdată, la nivel de opinie, fără probe concrete prezentate public.