Serviciul Român de Informații a publicat o reacție oficială la declarațiile fostului premier Ludovic Orban, care acuza implicarea SRI în formarea noului Guvern. Comunicatul a apărut în aceeași zi în care Parlamentul a votat executivul condus de PSD, după o criză politică de jumătate de an, și reprezintă prima luare de poziție publică a agenției față de declarațiile politice ale unui cetățean român.
În comunicat, SRI califică drept «regretabilă și iresponsabilă» lansarea repetată în spațiul public a unor acuzații pe care le consideră nefondate, prin care instituției i-ar fi atribuite implicări politice fără nicio dovadă. Agenția susține că reacția a fost determinată de «caracterul de repetabilitate» al unui «limbaj suburban» la adresa serviciului și a conducerii acestuia. Totodată, SRI afirmă că succesul sau insuccesul politic al unor formațiuni ori persoane, pus pe seama serviciului, poate semnifica lipsa de asumare a deciziilor politice și a consecințelor acestora.
Ludovic Orban, fost lider al PNL și fost consilier prezidențial, a declarat că SRI a comis o greșeală gravă și a derapat de la cadrul legal. «Am avut o poziție politică, iar comunicatul se referă la spusele mele. SRI a intrat într-o polemică cu un lider politic», a afirmat el. Orban a subliniat că nu este vorba despre orice interlocutor, ci despre un om care a criticat sistematic omnisciența, omnipotența și omniprezența serviciilor.
Fostul premier a mai spus că, până acum, agenția nu i-a răspuns niciodată, nici măcar în 2014, când a atacat la Curtea Constituțională legea securității cibernetice. Potrivit relatării sale, legea ar fi obligat orice persoană sau companie, de la un grup de WhatsApp până la operatorii de telecomunicații, să pună la dispoziția ofițerilor de informații orice înregistrare solicitată, fără mandat de la judecător. Proiectul fusese adoptat cu o largă majoritate în Parlament, iar Camera Deputaților era for decizional. Orban spune că a contestat actul normativ împotriva voinței președintelui Klaus Iohannis și a copreședinților PNL de atunci, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, iar Curtea Constituțională l-a respins, astfel încât atribuțiile SRI nu au fost extinse.
Episodul readuce în prim-plan o temă veche: lipsa unui control civil funcțional și transparent asupra serviciilor secrete. De la înființare, SRI a fost acuzat că este urmașul fostei Securități și că influențează viața politică, iar neîncrederea publică s-a alimentat de evenimentele din decembrie 1989, de contextul în care a fost creat serviciul, de conflictul interetnic de la Târgu Mureș din martie 1990 și de legăturile primului director, Virgil Măgureanu, cu Moscova. Agenția nu a reușit să risipească percepția că ar fi un continuator al fostei poliții politice și nici să se detașeze clar de viața politică românească.
Criticii arată că implicarea serviciului în politică a fost favorizată, în primul rând, de președinții României, comandanți militari supremi, care ar fi folosit agenția pentru a-și rezolva probleme legate de alegeri, de susținerea publică ori de competitori și opozanți. În lipsa unui control civil eficient, această implicare a devenit, în timp, mai vizibilă și a generat tot mai multă neîncredere. În acest context, reacția SRI la declarațiile unui fost prim-ministru este privită ca un semnal al tensiunii dintre instituția de informații și dezbaterea politică.
Dezbaterea despre reforma serviciilor secrete fusese relansată după ce, la sfârșitul anului 2024, procesul electoral din România a fost compromis, iar actualul președinte promisese în campanie o reformă a agențiilor și un raport amănunțit despre breșa de securitate din noiembrie 2024. Până în prezent, aceste angajamente nu s-au concretizat. Conflictul dintre SRI și Ludovic Orban readuce astfel în atenție întrebarea despre cine controlează serviciile secrete și în ce limite pot acestea interveni în viața politică.
14