Partenerii externi ai României privesc cu temere situația politică internă după aproape șase luni de criză, avertizează fostul ministru de Externe și fost consilier prezidențial Cristian Diaconescu. Potrivit acestuia, îngrijorarea principală a aliaților vizează riscul ca țara să se autoizoleze pe scena internațională și ca radicalismul să câștige teren, ceea ce ar putea vulnerabiliza România pe Flancul Estic al NATO.
Declarația a fost făcută în contextul în care criza politică se apropie de șase luni, fără o soluționare clară a blocajelor instituționale. Diaconescu a subliniat că modul în care viitorul guvern va gestiona fondurile europene alocate prin bugetul 2028-2034 va fi extrem de important, deoarece acestea vor fi repartizate în funcție de îndeplinirea unor jaloane, pe modelul PNRR. Altfel spus, accesul la finanțarea europeană va depinde direct de capacitatea executivului de a respecta țintele asumate, iar întârzierile sau eșecurile în acest domeniu ar putea avea consecințe economice și politice semnificative.
Fostul șef al diplomației române a explicat că temerea partenerilor externi nu este legată doar de instabilitatea guvernamentală, ci și de percepția că România s-ar putea îndepărta de direcția europeană și transatlantică. Într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile crescute de pe Flancul Estic, o astfel de evoluție ar slăbi poziția țării în cadrul NATO și ar reduce capacitatea de a atrage sprijin politic și financiar.
Diaconescu a atras atenția că radicalismul politic, dacă învinge, poate afecta nu doar coeziunea internă, ci și credibilitatea externă a României. El a punctat că partenerii internaționali urmăresc cu atenție modul în care clasa politică reușește să depășească actuala criză și să formeze un guvern stabil, capabil să implementeze reformele necesare.
În opinia sa, viitorul executiv va trebui să trateze cu maximă responsabilitate relația cu instituțiile europene și să demonstreze că România rămâne un partener de încredere. Fondurile europene din exercițiul financiar 2028-2034, condiționate de îndeplinirea unor jaloane similare celor din PNRR, reprezintă un test crucial pentru capacitatea administrativă și pentru voința politică a viitoarei guvernări.
Această evaluare vine după o perioadă prelungită de incertitudine politică, în care negocierile pentru formarea unei majorități și a unui guvern au fost marcate de tensiuni și amânări. Criza aproape șase luni a alimentat îngrijorări atât în rândul investitorilor, cât și al partenerilor strategici, care așteaptă semnale clare privind stabilitatea și direcția proeuropeană a țării.
Fostul consilier prezidențial a mai spus că este esențial ca România să evite izolarea și să rămână activă în dezbaterile europene, mai ales în contextul în care se discută viitorul buget al Uniunii și prioritățile de finanțare. Poziția țării pe Flancul Estic depinde nu doar de angajamentele militare, ci și de soliditatea instituțiilor democratice și de predictibilitatea politică.
Declarațiile lui Cristian Diaconescu se alătură altor semnale de alarmă venite din mediul politic și diplomatic, care avertizează că prelungirea crizei poate eroda încrederea partenerilor și poate întârzia accesul la fonduri vitale pentru dezvoltare. Rămâne de văzut dacă viitorul guvern va reuși să transmită un mesaj de stabilitate și să recupereze timpul pierdut în relația cu partenerii externi.
4