Luca Niculescu va conduce un guvern rezultat din asocierea dintre Nicușor Dan și PSD, după o perioadă de peste cinci luni în care România a funcționat fără un executiv validat. Formarea cabinetului s-a făcut în spatele ușilor închise, iar rezultatul nu corespunde așteptărilor celor care l-au susținut pe actualul președinte în campania electorală.
Ajuns la Palatul Cotroceni într-un context marcat de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și de presiunea externă, Nicușor Dan a lăsat PSD să provoace o criză politică prelungită. Timp de mai bine de cinci luni, șeful statului nu a reușit sau nu a vrut să deblocheze situația, ceea ce ridică semne de întrebare despre capacitatea sa de a lua decizii. În final, a adus la guvernare partidul pe care mulți dintre susținătorii săi îl considerau principalul adversar al reformelor promise.
Premierul desemnat, Luca Niculescu, va conduce un executiv în care PSD are o greutate semnificativă. Președintele a plasat și oameni apropiați în structura guvernului, într-o încercare de a-și extinde atribuțiile și în zona executivă. Această mișcare a fost interpretată de analiști ca o încercare de a-și consolida controlul politic, dar și ca o dovadă de slăbiciune în fața unui partid cu o reputație problematică în privința integrității.
Asocierea dintre Nicușor Dan și PSD este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu mai bine de un an, intrarea primarului Bucureștiului în cursa pentru Cotroceni era privită de mulți ca o șansă de salvare a României. Susținătorii săi sperau la un mandat care să rupă de practicile trecutului, nu la o alianță cu formațiunea condusă ani la rând de Ion Iliescu. Nici cei mai sceptici nu anticipau că vor sta mai mult de cinci luni fără guvern și că vor asista la o înțelegere construită departe de ochii publicului.
Comparația cu Emil Constantinescu, care a câștigat alegerile din 1996 și a refuzat orice compromis cu PDSR, este inevitabilă. Constantinescu a guvernat patru ani fără să cedeze în fața partidului lui Ion Iliescu, deși a fost considerat un președinte slab pentru alte motive. Traian Băsescu și Klaus Iohannis au rămas conectați la electoratul lor în primul mandat, chiar dacă au dezamăgit ulterior. Nicușor Dan este primul președinte de după 1990 care a produs un șoc rapid celor care l-au votat, prin cinismul unei decizii greu de explicat.
O întrebare legitimă este ce ar fi făcut Nicușor Dan diferit față de George Simion, dacă liderul AUR ar fi ajuns președinte. În ambele scenarii, dosarul alegerilor anulate nu ar fi fost soluționat, iar Călin Georgescu și Horațiu Potra ar fi rămas liberi. Influența Kremlinului și a rețelelor MAGA ar fi acționat nestingherit, iar PSD ar fi guvernat alături de AUR. Diferența ar fi constat, poate, într-o prăbușire economică urmată de o redresare lentă, în timp ce acum pare să urmeze o criză similară, după ce Ilie Bolojan a fost lăsat să inducă în eroare agențiile de rating.
În ciuda acestor critici, Nicușor Dan nu este considerat corupt de către cei care l-au cunoscut îndeaproape. Îi lipsește însă calitatea de lider demn de a fi urmat, iar decizia de a aduce PSD la putere întărește această percepție. Dacă Ilie Bolojan ar fi un lider mai puțin responsabil, ar putea declanșa procedurile de suspendare a președintelui, semnând memorandumul AUR care circulă prin Parlament. Chiar fără a se ajunge la vot, o astfel de mișcare ar arăta cât de mult se teme Nicușor Dan de pierderea funcției.
Rămâne de văzut cum va funcționa guvernul condus de Luca Niculescu și dacă PSD va reuși să-și impună agenda în fața unui președinte care pare să fi pierdut sprijinul propriilor alegători. Cert este că formarea acestui executiv marchează o ruptură față de promisiunile care au adus actualul șef al statului la Cotroceni.
5