Guvernul condus de Siegfried Mureșan are mai multe șanse să treacă de Parlament decât să fie respins, potrivit unei analize publicate de Spotmedia. Deși liderii politici evită să anunțe public susținerea, există indicii că o înțelegere în spatele ușilor închise ar putea asigura voturile necesare. Analiza notează că niciun lider al unui partid din fosta coaliție nu a declarat până acum că formațiunea sa nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan.
În cazul în care premierul desemnat nu trece de Parlament, președintele Nicușor Dan se află într-o situație delicată. Constituția, prin articolul 89, prevede că șeful statului poate dizolva Legislativul după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Termenul de 60 de zile de la prima solicitare a trecut, iar două desemnări au fost deja făcute. Teoretic, legea fundamentală îi permite președintelui să facă și alte desemnări, dar practic se intră într-un teritoriu necunoscut, fără precedente și fără decizii ale Curții Constituționale în această materie.
Singura certitudine, potrivit analizei, este că, dacă Siegfried Mureșan va fi respins, Nicușor Dan va fi vulnerabil la declanșarea procedurilor de suspendare dacă nu va semna rapid decretul de dizolvare a Parlamentului. PNL, USR și AUR au împreună 230 de parlamentari, suficienți pentru a-l pune sub acuzare pentru încălcarea Constituției. Mai mult, ar lipsi doar trei voturi pentru demiterea sa. Președintele poate fi suspendat și dacă semnează decretul de dizolvare după picarea lui Mureșan, dar în acest caz alegerile anticipate devin inevitabile.
O problemă majoră pentru PSD, de care social-democrații nu par conștienți, este că respingerea celei de-a doua desemnări ar putea duce la alegeri anticipate. În Parlament s-ar putea forma o majoritate conjuncturală din AUR, PNL și USR, care ar dori să se întoarcă la popor. Miza este de aproape 100 de mandate obținute prin dispariția SOS, POT, neafiliaților și a unei părți din mandatele PSD, care, conform ultimelor sondaje, ar pierde cel puțin 10-12 locuri. După noi alegeri, cu PSD ajuns a patra forță politică, s-ar putea forma mult mai ușor o majoritate, fără condiționările impuse astăzi de social-democrați.
Analiza menționează speculații despre o înțelegere între Nicușor Dan și Sorin Grindeanu, în urma căreia, după ce Siegfried Mureșan va pica, președintele ar desemna rapid o persoană agreată de ambii. Totuși, rămâne incert cine garantează că noua desemnare va trece de Parlament sau că șeful statului nu va fi suspendat. De asemenea, nu există garanții că Nicușor Dan se va ține de cuvânt, el încălcând înțelegeri anterioare, iar singura pârghie a liderilor politici asupra sa este suspendarea.
Indiferent de mesajele publice, dacă a existat o înțelegere între Nicușor Dan și Sorin Grindeanu, aceasta a fost să-l desemneze pe Siegfried Mureșan pentru a obține majoritatea. În acest scenariu, atât președintele, cât și liderul PSD își ating obiectivul de a scăpa de Ilie Bolojan. Dacă Mureșan ajunge prim-ministru, influența lui Bolojan în PNL scade. Atât Nicușor Dan, cât și Sorin Grindeanu îl văd pe Mureșan ca un lider mai ușor de influențat decât actualul premier. Liderul PSD s-ar putea întoarce la partid anunțând că a scăpat de un adversar redutabil, iar la primăvară social-democrații ar putea reveni la guvernare, profitând de echilibrarea bugetului și de susținerea unui pachet de măsuri sociale pentru alegerile din 2028.
Hârtia de turnesol a acestei înțelegeri va fi decizia PSD privind votul din Parlament. Dacă nu se impune ca senatorii și deputații partidului să prezinte bilele unui cenzor și se lasă votul secret și liber, atunci Guvernul Mureșan va trece. De asemenea, în cele zece zile de negociere s-ar putea ajunge la o înțelegere, iar PSD să susțină oficial noul guvern.
Oricum ar fi privită desemnarea, ea a fost făcută pentru a trece de Parlament, nu pentru a fi respinsă, indiferent de declarațiile la cald. În caz de eșec, atât politicienii, cât și cetățenii intră într-o zonă necunoscută, care poate duce de la alegeri anticipate la suspendare, cu o criză politică prelungită încă jumătate de an. Cea mai gravă ar fi criza economică: investițiile vor îngheța, dobânzile la împrumuturile guvernului vor crește, iar imposibilitatea de a plăti salariile și pensiile va deveni reală, conturându-se nevoia de asistență internațională, adică de intervenția FMI.