Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat luni seară, la Palatul Victoria, bilanțul mandatului său, cu o zi înainte de votul din Parlament pentru Cabinetul condus de Luca Niculescu. El a descris situația pe care a preluat-o drept una în care România se afla „cu spatele la zid, cu deficit de încredere” și a susținut că măsurile adoptate de Executiv au contribuit la reducerea deficitului bugetar și la recâștigarea credibilității țării în fața partenerilor externi.
„Nu am ascuns nimic românilor, nu am măsluit cifre. Știu că în spatele fiecărei cifre stau oameni, de aceea efortul oamenilor trebuie respectat. Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au dus greul în această perioadă. Eforturile lor au avut sens, am redus deficitul bugetar”, a declarat Bolojan. Potrivit acestuia, în cele cinci luni de provizorat România a trecut de evaluările agențiilor de rating, iar Planul Național de Redresare și Reziliență, pe care l-a găsit blocat și „în prag de eșec”, a fost renegociat și repornit.
Premierul interimar a susținut că absorbția fondurilor europene ar fi ajuns la 100% dacă PSD nu ar fi blocat legea salarizării. El a explicat scăderea consumului prin eliminarea consumului pe datorie și a afirmat că una dintre cele mai importante schimbări a fost introducerea unui alt mod de guvernare, bazat pe transparență, responsabilitate și respectarea banului public. În același timp, PNL a decis să voteze Guvernul Niculescu și să intre în Opoziție, iar demnitarii liberali își depun demisiile.
Bolojan a respins ideea că Executivul ar fi fost demis din cauza eșecului reformelor. „Când PSD nu a mai suportat pericolul ca vechiul sistem să fie demantelat prin reguli și alocări corecte, acest guvern a fost demis. Nu pentru că reformele au eșuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască în continuare de pe urma unui stat nereformat”, a afirmat el. Premierul interimar a spus că a suportat atacuri pe care le consideră nedrepte și mincinoase, dar a ales să nu răspundă public pentru a nu afecta eforturile de redresare economică și de recâștigare a încrederii piețelor și partenerilor externi.
În bilanțul său, Bolojan a evidențiat reforma pensiilor magistraților, descrisă drept o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să și-o asume. „Reforma pensiilor magistraților a fost o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să și-o asume. Nu am făcut niciun pas înapoi în această privință, deși plătim și acum prețul”, a spus el. Un alt domeniu menționat a fost energia, unde lipsa reformelor și întârzierea investițiilor au afectat populația, prin facturi și prețuri, dar și companiile românești. Guvernul a început să deblocheze investiții întârziate de proceduri birocratice și a făcut pași pentru dezvoltarea capacităților de stocare, întărirea rețelelor și susținerea investițiilor majore, inclusiv a centralelor pe gaz.
Premierul interimar a amintit și programele lansate pentru stimularea producției locale, atragerea investițiilor românilor din diaspora și dezvoltarea tehnologiilor avansate, prin scheme de sprijin pentru investiții, cercetare, dezvoltare și crearea de noi capacități de producție. În domeniul securității, el a susținut că accesarea programului SAFE a reprezentat o responsabilitate de siguranță națională, într-o regiune marcată de război.
Ilie Bolojan a avertizat însă că viitorul Executiv va trebui să mențină disciplina bugetară și să consolideze un model de creștere economică bazat pe investiții, nu pe consum. El a enumerat cinci categorii de probleme structurale care vor continua să pună presiune asupra finanțelor publice. Prima o reprezintă obligațiile de plată rezultate din procesele câștigate în instanță de magistrați: o sentință obligă Guvernul să plătească peste cinci miliarde de lei, la care se adaugă alte obligații din mii de procese, iar astfel de sume nu pot fi achitate peste noapte.
A doua problemă vizează restanțele din schemele de compensare a energiei electrice, instituite în 2021. Potrivit lui Bolojan, în acest an au fost alocate 3,7 miliarde de lei pentru plata facturilor restante, din care au fost achitate aproximativ 1,5 miliarde de lei, iar diferența ar urma să fie plătită până la sfârșitul anului, dacă verificările sunt încheiate și confirmă sumele solicitate. A treia problemă este finanțarea sistemului de sănătate: în trecut contribuțiile erau plătite de aproximativ 6,5 milioane de români, în timp ce 16,5 milioane beneficiau de servicii medicale, iar după măsurile adoptate numărul contribuabililor ar fi ajuns la 10,5 milioane, sistemul apropiindu-se pentru prima dată în acest an de un echilibru. Sunt necesare însă și alte reforme, inclusiv modificarea modului în care sunt reflectate costurile salariale și performanța managerială în spitale.
A patra problemă ține de gestionarea investițiilor și de supracontractarea proiectelor. Bolojan a afirmat că programul sectorial de transporturi are contracte care depășesc de peste trei ori nivelul finanțării disponibile, ceea ce va obliga viitorul Guvern să prioritizeze și să găsească surse suplimentare pentru a nu bloca lucrările deja angajate.
13