Ministerul Finanțelor va analiza dacă este oportună prelungirea perioadei în care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc contribuția de asigurări de sănătate (CASS), perioadă care expiră la 31 decembrie 2027, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Oficialul a precizat însă că specialiștii Comisiei Europene nu indică României ce trebuie să facă cu bugetul național de asigurări de sănătate.
Întrebat, luni seară, la B1 TV, dacă ia în calcul extinderea acestei măsuri, Pîslaru a explicat că efectul măsurilor actuale a fost reducerea semnificativă a deficitului la Casa de Asigurări de Sănătate. „În lipsa acestora am fi avut un deficit semnificativ, din înțelegerea mea, de circa 4 miliarde de lei, ăsta este, de fapt, efectul măsurilor despre care vorbim acuma și cu siguranță va fi analiza Ministerului de Finanțe dacă și cum ar trebui să prelungească ceva. Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate”, a răspuns ministrul.
El a adăugat că orice guvern care va veni la Palatul Victoria va trebui să analizeze sustenabilitatea bugetului pentru asigurările de sănătate. Declarațiile vin în contextul în care Comisia Europeană a cerut Guvernului, într-o corespondență tehnică, să adopte măsuri pentru compensarea impactului fiscal suplimentar al noii legi a salarizării, peste scenariul prudent de 8 miliarde de lei discutat inițial.
Pîslaru a calificat informațiile privind recomandările Comisiei Europene legate de proiectul legii salarizării unitare drept o „aparentă bombă”, afirmând că acestea nu reprezintă obligații ale României. „România este o țară atipică. La noi, corespondența tehnică cu Comisia Europeană ajunge în public. O corespondență tehnică este pur și simplu o reflecție a ofițerilor de proiect de la Comisia Europeană care ne spun: uite ce părere avem noi!”, a arătat ministrul.
El a ținut să precizeze că oficialii europeni nu fac politica fiscală a României. „Când am auzit titluri de tipul «Comisia Europeană ne impune, ne obligă, ne așa…». Nimic mai puțin adevărat, este o corespondență tehnică, am testat mai multe versiuni, ipoteze, scenarii și acesta este răspunsul la unul dintre ultimele scenarii pe care le-am testat în care spuneau că e mai bine să te duci mai degrabă spre 10 miliarde decât spre 12, că ar fi mai bine să vă uitați la alte surse. Dar astea nu sunt niște lucruri care să fie impuse, nu există prerogative de politică fiscală sau de altă natură ale Comisiei Europene. Și asta pentru toți românii care să înțeleagă că Bruxelles-ul nu ne obligă la lucruri”, a adăugat Dragoș Pîslaru.
Comisia Europeană susține că „există o discrepanță între fișierul de calcul al impactului financiar și textul proiectului de lege” în ceea ce privește salariile din domeniul sănătății, discrepanță estimată la aproximativ 1 miliard de lei. De asemenea, experții de la Bruxelles cer ca măsurile compensatorii menite să aducă la buget 4 miliarde de lei – diferența de la 8 miliarde de lei până la 12 miliarde de lei – să fie adoptate concomitent cu legea salarizării sau, de preferat, înainte de aceasta. Una dintre măsurile propuse vizează extinderea contribuției CASS asupra pensiilor.