Social-democrații au revenit la guvernare după ce au înlăturat de la putere guvernul condus de Ilie Bolojan, iar noua conducere politică moștenește, potrivit unei analize publicate de Spotmedia.ro, o situație economică mai bună decât cea din perioada de dinainte. Deficitul bugetar se situa la 3,82% în perioada ianuarie–septembrie, iar inflația era de 5% în aceeași perioadă, cu ținta de deficit de 6% pentru acest an, negociată cu Comisia Europeană, și de 5,2% pentru 2027.
Analiza susține că PSD a acționat în principal pentru a reveni la putere în momentul în care, după cum se arată în text, cele mai dificile etape ale ajustării fuseseră deja parcurse. Potrivit sursei, anul 2024 a fost marcat de un context turbulent, cu amenințarea unui colaps economic după anularea alegerilor. În 2025, Ilie Bolojan a preluat conducerea guvernului, într-un context în care social-democrații câștigaseră alegerile și aveau cel mai mare număr de parlamentari, dar nu și-au asumat funcția de prim-ministru, rămânând în coaliția pro-europeană.
Textul sursă arată că guvernul Bolojan a majorat taxele și a luat măsuri nepopulare pentru echilibrarea finanțelor publice. După ce a devenit clar că România nu va fi declasificată de agențiile de rating, Sorin Grindeanu a pornit, potrivit analizei, un atac politic menit să readucă țara sub conducerea PSD, cu sprijinul președintelui Nicușor Dan. Autorul analizei spune că noul lider social-democrat are puțin spațiu de manevră în relansarea economică, dincolo de mesajele populiste.
Un element central al analizei este impozitul pe cifra de afaceri, introdus în 2023 de Marcel Ciolacu. Măsura viza companiile cu un rulaj anual de peste 50 de milioane de euro, care erau obligate să plătească un procent din rulaj indiferent dacă aveau pierdere, profit sau investiții. Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri «Murray Rothbard», a declarat pentru Spotmedia.ro că eliminarea acestui impozit era deja planificată și intra în strategia fiscală a noului guvern.
Economistul afirmă că impactul impozitului a fost negativ pentru mediul de afaceri: rețelele de supermarketuri cu rulaje mari și adaosuri mici au fost nevoite să mărească prețurile, unele lanțuri de retail și-au vândut afacerile din țară, investițiile au scăzut rapid, iar mai multe companii străine și-au revizuit planurile. Glăvan susține că reducerea investițiilor va fi principala resursă financiară a noului guvern, condus de Luca Niculescu.
Analiza mai notează că încheierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va influența execuția bugetară. Potrivit economistului citat, fondurile europene au fost însoțite de cofinanțare de la bugetul de stat, iar la sfârșitul programului cofinanțarea nu mai este necesară, ceea ce ar produce, pe termen scurt, un efect bugetar pozitiv. Până la 31 august 2026, statul a adăugat la cele 13,6 miliarde de euro din PNRR încă 2,7 miliarde de euro, dintre care 400 de milioane de euro cofinanțare națională, restul fiind TVA.
Potrivit aceleiași surse, principalul obiectiv declarat al noului guvern este să nu mai taie fonduri, după ce, în ultimii doi ani, o parte din veniturile reale a fost erodată. Analiza concluzionează că discursul critic al PSD la adresa moștenirii lăsate de Ilie Bolojan contrastează cu măsurile fiscale adoptate anterior de social-democrați, inclusiv impozitul pe cifra de afaceri.
5