Agenția oficială de știri a statului rus, TASS, a publicat un material amplu despre noul premier al României, Luca Niculescu, și despre criza guvernamentală care a durat cinci luni. Potrivit agenției, Parlamentul l-a aprobat pe Niculescu, în vârstă de 55 de ani, în funcția de prim-ministru pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența guvernului său, în condițiile în care erau necesare 233. Acest vot ar trebui să încheie criza politică ce dura din aprilie 2026.
TASS îl descrie pe Niculescu drept un «tehnocrat clar și sistematic», cu o orientare prooccidentală puternică. Premierul nu are apartenență politică, iar agenția rusă notează că legătura străbunicului său cu PNL nu implică, potrivit lui Niculescu, o afiliere politică actuală. El a devenit al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după ce încercările anterioare de a forma un cabinet au eșuat din cauza refuzului principalelor forțe politice de a colabora.
Materialul TASS trece în revistă cronologia crizei. Coaliția formată după alegerile din 2024, din PNL, PSD, USR, UDMR și deputați independenți, s-a destrămat în aprilie 2026, când PSD a anunțat că nu îl mai susține pe premierul Ilie Bolojan și se retrage din coaliție. Social-democrații au fost nemulțumiți de măsurile de austeritate și de «lipsa unui dialog real între parteneri». Liderul AUR, George Simion, a cerut imediat alegeri anticipate, dar președintele Nicușor Dan s-a opus. Pe 23 aprilie, șase miniștri și vicepremierul din partea PSD și-au depus demisiile, iar cabinetul a devenit interimar, cu atribuții limitate.
Pe 28 aprilie, PSD și mai multe formațiuni naționaliste au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Premierul a avertizat că demisia Cabinetului ar provoca haos economic și ar pune în pericol aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR. Cu toate acestea, pe 5 mai 2026, cabinetului i-a fost refuzată încrederea, cu 281 de voturi pentru demisie. A doua zi, PNL a refuzat să negocieze o nouă coaliție și a trecut în opoziție, acuzând PSD că a «boicotat sistematic» deciziile comune. Nici USR nu a mai colaborat cu PSD.
Începând cu 18 mai, președintele Nicușor Dan a căutat un candidat care să obțină sprijinul tuturor partidelor. Parlamentarii au respins candidaturile lui Eugen Tomac (iunie), Adrian Veștea (iunie) și Sigfrid Mureșan (septembrie). Pe 5 octombrie, Dan l-a propus pe Luca Niculescu, secretar de stat fără apartenență politică în Ministerul Afacerilor Externe, care fusese respins în septembrie de PSD și UDMR. Decretul prezidențial a fost publicat pe 6 octombrie.
TASS notează că liderii PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, și-au exprimat sprijinul pentru Niculescu, întrucât prioritățile acestuia corespund cerințelor lor: elaborarea bugetului de stat până la 1 decembrie 2026 cu respectarea indicatorilor de deficit, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, indexarea pensiilor și demararea reformei teritorial-administrative. PSD a primit 11 din cele 17 posturi ministeriale. PNL a anunțat că va vota pentru cabinetul Niculescu, dar nu va intra în guvern alături de PSD.
Agenția rusă menționează și contextul economic dificil. La începutul anului 2027, agențiile de rating vor reevalua România, iar țara riscă să piardă statutul de economie cu potențial ridicat de investiții. Din cauza reformelor nefinalizate, România a pierdut deja peste 500 de milioane de euro din fonduri europene. Deficitul bugetar din 2025 a fost de 7,9% din PIB, iar ținta pentru 2026 este de 7,6%, în condițiile în care limita UE este de 3%.
Observatorii politici locali, citați de TASS, se îndoiesc că guvernul Niculescu va avea succes, întrucât în România persistă disensiunile între partide, iar compromisul fragil prin care s-a obținut susținerea cabinetului a fost încheiat cu mari eforturi. Materialul agenției ruse oferă astfel o perspectivă externă asupra modului în care este percepută schimbarea de putere de la București.
12