Rezultatele testelor PISA 2025 arată o scădere fără precedent a competențelor elevilor de 15 ani din mai multe țări europene considerate mult timp modele educaționale. Franța și Germania au obținut cele mai slabe scoruri din istoria participării lor, Olanda a coborât la minime record, iar Finlanda continuă să piardă teren. În unele dintre aceste state, aproape unul din trei adolescenți nu mai atinge nivelul de bază la lectură și matematică, potrivit datelor OECD.
Evaluarea PISA, coordonată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, măsoară nu doar cunoștințele acumulate la școală, ci și capacitatea elevilor de a folosi lectura, matematica și științele în situații din viața reală. Ediția din 2025 a inclus aproximativ 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. Rezultatele medii la matematică și lectură au coborât sub nivelurile tuturor edițiilor anterioare. Unul din cinci elevi de 15 ani din statele OECD are acum performanțe slabe simultan la științe, matematică și lectură, față de 16% în 2022.
Declinul nu mai poate fi explicat doar prin pierderile de învățare din pandemie. Analizele citate de presa britanică indică un cumul de cauze: deficitul cronic de profesori, reformele curriculare succesive care au neglijat competențele fundamentale, segregarea socială tot mai accentuată, diferențele mari dintre elevii bogați și cei săraci, scăderea motivației și utilizarea permanentă a smartphone-urilor. Experții spun că acestea din urmă au afectat concentrarea și au înlocuit lectura aprofundată cu parcurgerea rapidă a conținutului digital.
Germania se confruntă cu al doilea «PISA-Schock» din istoria sa. Țara mai trecuse printr-un astfel de moment în 2000, când rezultatele slabe provocaseră o dezbatere națională și reforme. Până în 2012, performanțele crescuseră peste media OECD, dar acum o mare parte din acel progres s-a pierdut. Scorurile germane din 2025 sunt 486 la științe, 465 la lectură și 464 la matematică. Față de 2022, lectura a scăzut cu 15 puncte, iar matematica cu 11. Aproximativ unul din trei elevi germani nu atinge competențele de bază la lectură și matematică, iar aproape unul din patru are dificultăți majore la științe. Unul din cinci nu atinge nivelul minim în niciunul dintre cele trei domenii.
Samuel Greiff, coordonatorul german al studiului PISA, atrage atenția asupra creșterii numărului de adolescenți lipsiți de competențe esențiale pentru continuarea studiilor, muncă și participare civică, de la înțelegerea unui text până la calcule elementare. Problema este și puternic socială: doar 2% dintre elevii din familii cu venituri reduse ajung la niveluri ridicate de competență, față de 25% dintre cei din familii avantajate. Influența originii sociale asupra performanței școlare este de aproximativ două ori mai mare decât în Danemarca sau Norvegia. «Alte țări reușesc mult mai bine să desprindă succesul educațional de mediul familial», spune Greiff. Un alt semnal este că unul din doi adolescenți germani declară că citește doar când este obligat. Ministrul Educației, Karin Prien, a promis noi măsuri până la sfârșitul anului, cu accent pe efectele rețelelor sociale.
În Olanda, evoluția este dramatică: 39% dintre adolescenții de 15 ani nu mai ating nivelul de bază la lectură, față de 33% în 2022. Scorul la lectură a scăzut cu peste 60 de puncte într-un deceniu, ajungând la 441 de puncte, cu 18 sub ediția anterioară. Cercetătorii traduc această diferență într-o imagine clară: elevii olandezi de 15 ani citesc astăzi aproximativ la nivelul copiilor de 12 ani de acum zece ani. La matematică, rezultatul este la un minim istoric, deși țara rămâne ușor peste media OECD. Ministerul olandez al Educației recunoaște că nu mai este vorba despre o cădere temporară, ci despre o problemă structurală. Sindicatele profesorilor indică ore anulate din cauza deficitului de cadre, personal necalificat și plecarea profesorilor experimentați. Organizația Stichting Lezen spune că lectura a fost redusă prea mult la tehnici mecanice, în loc să fie cultivat obiceiul lecturii aprofundate.
Franța a înregistrat, de asemenea, cele mai slabe rezultate PISA din istoria sa, cu scoruri de 483 la științe, 456 la lectură și 458 la matematică. Declinul față de 2022 continuă o tendință începută înainte de pandemie. În acest context, Marea Britanie a contrazis parțial tendința generală, dar pentru majoritatea fostelor puteri educaționale europene datele OECD arată o problemă de sistem. Lipsa profesorilor, inegalitățile sociale și reformele succesive rămân explicațiile centrale, iar specialiștii avertizează că fără măsuri structurale decalajul se va adânci.