România se numără printre statele Uniunii Europene cu cea mai redusă integrare a inteligenței artificiale în educație, potrivit raportului «Friend or foe? Evidence from the use of generative artificial intelligence in learning and teaching», publicat recent de Comisia Europeană. Doar 24,8% dintre românii cu vârste între 16 și 24 de ani declară că folosesc inteligența artificială în educația formală, un procent care plasează țara noastră aproape de coada clasamentului european. La nivelul UE, aproximativ patru din zece tineri din aceeași categorie de vârstă utilizează AI pentru educația formală, ceea ce înseamnă că România are o rată de utilizare de aproape două ori mai mică decât media europeană.
Raportul Comisiei Europene mai arată că România se numără printre cele doar patru state membre care nu aveau, în 2025, un cadru național de nivel înalt pentru integrarea inteligenței artificiale în școli. Absența unei strategii naționale clare și a unor reglementări specifice limitează atât utilizarea tehnologiei de către elevi, cât și pregătirea profesorilor pentru a o integra în activitatea didactică. În acest context, decalajul față de alte state europene riscă să se adâncească pe măsură ce AI devine tot mai prezentă în educație.
Efectele inteligenței artificiale asupra rezultatelor școlare depind în mare măsură de modul în care este utilizată. Potrivit raportului, AI poate îmbunătăți învățarea atunci când îi ajută pe elevi să înțeleagă materia, să-și completeze cunoștințele și să-și dezvolte propriul raționament. În schimb, utilizarea mecanică, prin preluarea rapidă a răspunsurilor fără verificare și fără înțelegerea informațiilor, poate duce la rezultate mai slabe la învățare. Comisia Europeană subliniază că această problemă este susținută și de rezultatele PISA 2025, care arată că în unele țări aproape unul din trei adolescenți nu mai are competențele de bază. Elevii pot ajunge să folosească AI pentru a rezolva sarcini școlare fără să dobândească în mod real cunoștințele necesare, ceea ce ridică semne de întrebare serioase despre calitatea învățării.
De aceea, raportul evidențiază importanța dezvoltării gândirii critice și a competențelor digitale, astfel încât elevii să poată evalua informațiile generate de instrumentele de inteligență artificială. Formarea profesorilor reprezintă o altă provocare majoră pentru sistemul de educație. La nivelul UE, 29,7% dintre profesori au participat la activități de formare profesională continuă privind utilizarea AI în predare și învățare, potrivit datelor TALIS 2024. Comisia consideră că profesorii au nevoie atât de pregătire inițială, cât și de formare continuă pentru a putea valorifica beneficiile tehnologiei și pentru a gestiona riscurile asociate utilizării sale.
Inteligența artificială poate contribui la personalizarea învățării, la adaptarea materialelor la nevoile elevilor și la reducerea timpului pe care profesorii îl alocă pregătirii lecțiilor. Totuși, raportul subliniază că tehnologia nu poate înlocui rolul profesorului în îndrumarea elevilor, în dezvoltarea gândirii critice și în susținerea procesului de învățare. În lipsa unui cadru național și a unei pregătiri adecvate a cadrelor didactice, România riscă să rămână în urmă nu doar în ceea ce privește utilizarea AI, ci și în ceea ce privește calitatea educației. Datele Comisiei Europene arată că țara noastră are nevoie de o strategie clară pentru integrarea inteligenței artificiale în școli, care să includă atât formarea profesorilor, cât și dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor.
2