Persoanele care preferă să stea treaz până târziu și să lucreze seara au o probabilitate mai mare de a primi o pensie de invaliditate înainte de vârsta obișnuită de pensionare, arată un studiu finlandez care a urmărit 5.679 de adulți timp de 12 ani. Cercetarea, bazată pe cohorta Northern Finland Birth Cohort 1966, a comparat datele declarate de participanți despre preferințele lor de somn cu registrele naționale de pensii până în 2023.
Înainte de ajustarea rezultatelor pentru alți factori, persoanele cu cronotip de seară aveau o rată cu aproximativ 70% mai mare de acordare a pensiei de invaliditate decât persoanele matinale. Diferența a fost observată atât la bărbați, cât și la femei și s-a menținut și după luarea în calcul a unor factori socioeconomici precum educația și veniturile. Cu toate acestea, majoritatea participanților cu cronotip de seară nu au ajuns să primească pensie de invaliditate.
Analiza a inclus 2.597 de bărbați și 3.082 de femei care nu erau deja pensionați și nu primeau pensie de invaliditate la momentul evaluării. Aproximativ 10% dintre bărbați și 12% dintre femei au fost clasificați drept persoane cu cronotip de seară. Pe parcursul perioadei analizate, 384 de participanți au primit pentru prima dată o pensie de invaliditate. În rândul bărbaților, pensia a fost acordată pentru 8,3% dintre cei cu cronotip de seară, față de 5% dintre cei matinali. La femei, proporțiile au fost de 12,1%, respectiv 7,2%.
Cronotipul descrie momentele zilei în care o persoană tinde în mod natural să fie mai alertă sau mai somnoroasă. Unele persoane funcționează mai bine dimineața, altele seara, iar multe se situează undeva între cele două extreme. Această preferință are o componentă genetică importantă, dar este influențată și de factori de mediu, precum programul de lucru sau expunerea la lumină.
Sănătatea pare să joace un rol important în această asociere. Cercetătorii notează că a fi o «pasăre de noapte» înseamnă mai mult decât obiceiul de a sta până târziu, iar starea de sănătate ar putea explica o mare parte din diferența observată între cele două grupuri. Studiul nu stabilește o relație de cauzalitate directă între cronotipul de seară și pensionarea pe invaliditate, ci doar o asociere care s-a menținut după controlarea mai multor variabile.
Participanții, care aveau 46 de ani la momentul evaluării, au răspuns la întrebări despre oboseala de dimineață, intervalele preferate pentru muncă și dacă se considerau persoane matinale sau de seară. Cercetarea s-a desfășurat pe baza cohortei Northern Finland Birth Cohort 1966, un studiu populațional care urmărește persoane născute în două provincii din nordul Finlandei. Datele au fost apoi comparate cu registrele naționale de pensii până în 2023.
Rezultatele ridică întrebări despre modul în care programul de lucru standard, orientat spre dimineață, poate afecta persoanele cu cronotip de seară. Conflictul dintre ceasul biologic și orele impuse de angajator ar putea contribui la probleme de sănătate pe termen lung, ceea ce ar putea avea consecințe asupra duratei de viață profesională. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele exacte prin care cronotipul influențează sănătatea și capacitatea de muncă.
Studiul se alătură unui număr tot mai mare de cercetări care arată că somnul și ritmul circadian au efecte semnificative asupra sănătății fizice și mentale. Pentru persoanele care se confruntă cu oboseală cronică sau dificultăți de adaptare la programul de lucru, specialiștii recomandă consultarea unui medic și ajustarea treptată a rutinei de somn, acolo unde este posibil.
2