Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că sumele prevăzute în actualul proiect al legii salarizării pentru angajații din educație și sănătate reprezintă „maximul pe care România și-l permite în acest moment”. El a transmis un mesaj direct profesorilor și cadrelor medicale, subliniind că orice promisiune suplimentară făcută de sindicate sau de partide este „vânare de vânt” și o „ipocrizie” care va deveni vizibilă în perioada următoare.
Într-o intervenție la Digi 24, Pîslaru a explicat că bugetul actual alocat celor două familii ocupaționale — educație și sănătate — este de aproape 6 miliarde de lei. El a avertizat că depășirea acestei sume ar putea duce la pierderea încrederii investitorilor internaționali și la retrogradarea ratingului de țară, un risc mai grav decât pierderea jalonului de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministrul a subliniat că adoptarea legii salarizării unitare este esențială nu doar pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR, ci și pentru menținerea disciplinei fiscale. El a amintit că Ministerul Finanțelor a reușit, în 7 august, să convingă agenția de rating Moody’s de seriozitatea reformelor, iar Comisia Europeană și-a schimbat percepția asupra importanței acestei legi. „Practic, în acest moment există o corelație între reforma pe care o avem pe PNRR și predictibilitatea în finanțele publice pe care se așteaptă să vadă investitorii internaționali”, a spus el.
Pîslaru a fost întrebat care este riscul mai mare: pierderea celor 770 de milioane de euro sau adoptarea unei legi care să depășească bugetul disponibil. Răspunsul său a fost ferm: „O promisiune de genul ăsta și sărirea peste 12 miliarde de lei cu siguranță este mai rea decât orice fel de penalitate”. El a explicat că impactul bugetar al legii a fost estimat inițial la 8 miliarde de lei, dar poate crește la 12 miliarde în cazul tăierii unor cheltuieli, însă Comisia Europeană a recomandat să se rămână mai degrabă la valoarea de 8 miliarde.
Ministrul a criticat dur atitudinea sindicatelor, pe care o consideră o „mare greșeală”. El a spus că, pentru prima dată, sindicatele au refuzat să vină la discuții, au organizat proteste preventive înainte de apariția proiectului și au decis să nu susțină legea fără să cunoască forma finală a acesteia. „Cunosc foarte bine aceste principii ale dialogului social. Ceea ce se întâmplă în România la nivel sindical nu este deloc în conformitate cu aceste principii”, a declarat Pîslaru.
El a sugerat că sindicatele ar avea de pierdut dintr-o lege a salarizării unitare, pentru că ar pierde puterea de negociere sectorială cu guvernul. „Dacă adopți o lege de salarizare unitară, pe niște principii unitare, asta înseamnă că, o perioadă de timp, salariile vor rămâne, vor crește cu valoarea de referință, dar vor rămâne acolo unde sunt”, a explicat el. „Această idee, că mai bine așteptăm să vină cineva sau un alt tip de guvern care să ne promită mai mult, este o mare greșeală pe care sindicatele o fac.”
Pîslaru a avertizat că, fără legea salarizării, anul electoral 2028 ar putea aduce din nou măsuri populiste, fără acoperire bugetară, care ar irosi eforturile de ajustare fiscală făcute în perioada guvernului Bolojan. „Tot acest efort ar putea fi irosit dacă începem din nou să intrăm într-o epocă în care se fac promisiuni nefondate”, a conchis el.