Prețul carburanților din România a atins vineri noi praguri: motorina a depășit 11 lei pe litru, iar benzina a ajuns la 10 lei pe litru. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că scumpirile ar putea continua accelerat dacă oferta de petrol va fi afectată de blocarea rutelor de transport. Într-un scenariu în care țițeiul ajunge la 130-140 de dolari pe baril, prețul la pompă în România ar putea trece de 13-15 lei pe litru, a declarat analistul.

«Dacă rutele de transport vor fi blocate, iar oferta de petrol nu va mai acoperi cererea, riscul ca motorina și benzina să se scumpească accelerat, spre noi cotații istorice, are mari șanse să devină realitate», a declarat Negrescu. În cel mai rău caz, problema ar putea deveni chiar disponibilitatea carburantului, nu doar prețul acestuia.

Scumpirile de la pompă vin pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz și al fluctuațiilor puternice de pe piața petrolului. La sfârșitul lunii februarie, înainte de izbucnirea conflictului, petrolul Brent costa aproximativ 72 de dolari pe baril. Vineri, prețul ajunsese la 105,65 dolari, potrivit analizei companiei de consultanță Frames. «Pentru economia românească, deja fragilă, această volatilitate este mai periculoasă decât un preț mare, dar previzibil», arată analiza.

Motorina este acum cu aproximativ 2 lei pe litru mai scumpă decât la 28 februarie. Frames estimează că șoferii din România plătesc zilnic cu 71 de milioane de lei mai mult pentru carburanți decât în septembrie anul trecut. Circa jumătate din această sumă ajunge la stat sub formă de taxe și accize. România se află pe locul al doilea în UE la scumpirea benzinei, dar mult mai jos la motorină, potrivit topului țărilor comunitare după taxele incluse în prețul la pompă.

Negrescu spune că autoritățile trebuie să decidă dacă mențin taxele actuale sau le reduc, așa cum au făcut alte state europene. O astfel de decizie trebuie însă calculată în funcție de efectele ei asupra prețurilor și a veniturilor bugetare. «O intervenție pe zona de TVA sau pe acciză are nevoie de un studiu fundamentat care să estimeze efectele pozitive și negative ale unei modificări fiscale în acest sector de activitate», a declarat analistul. Potrivit lui, ajustarea accizei poate atenua scumpirile, dar nu poate absorbi la nesfârșit un șoc venit de pe piața internațională.

Analistul atrage atenția și asupra dependenței României de importurile de benzină și motorină deja rafinate. «Avem rafinării, port, conducte și tradiție industrială, dar importăm produse finite rafinate în Turcia sau în Arabia Saudită și plătim marja industrială altcuiva», spune Negrescu. Prețul mediu al motorinei în UE a atins un maxim istoric.

Efectele nu se opresc la pompă. Carburanții mai scumpi cresc costurile de transport și de producție, care se pot regăsi apoi în prețurile plătite de populație. Frames avertizează și asupra presiunii suplimentare pe inflație și dobânzi. «Într-o economie care importă energie, dinții de fierăstrău din prețul petrolului nu se opresc la pompă. Ei ajung în costul pâinii, în tariful de transport, în factura de energie a fabricii și, în final, în deficitul bugetar», afirmă Negrescu.

În primele șase luni din 2026, deficitul comercial al României la țiței și produse petroliere rafinate a ajuns la aproximativ 2,52 miliarde de euro, față de 1,78 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor ARICE citate de Frames. Această deteriorare a balanței comerciale adaugă o presiune suplimentară asupra economiei, deja afectată de volatilitatea prețurilor la energie.

3Vizualizări

Autor

Justiție

Ioana Dumitrescu — justiție, Prisma Zilei.