O serie de semnale de alarmă se acumulează pe piețele financiare internaționale, alimentând temerile că o nouă criză economică ar putea fi aproape. Potrivit unei analize publicate în The Guardian, prețurile petrolului sunt în creștere, obligațiunile guvernamentale se vând masiv la nivel mondial, iar liderii din domeniul inteligenței artificiale avertizează că ritmul de dezvoltare a industriei ar trebui încetinit. Toate acestea conturează un septembrie dificil, într-o lună care, istoric, a fost marcată de un număr disproporționat de mare de crize financiare.
Septembrie pare să fie o lună a evenimentelor nefaste pentru economia globală. Marea Britanie a renunțat la etalonul-aur în septembrie 1931, lira sterlină a fost eliminată din Mecanismul European al Cursurilor de Schimb în septembrie 1992, iar acum 18 ani, prăbușirea băncii Lehman Brothers arunca economia mondială într-o recesiune profundă. Analiștii sugerează că problemele care mocnesc devin mai evidente odată cu încheierea vacanței de vară, ceea ce explică parțial această concentrare de crize în luna septembrie.
În acest an, îngrijorările sunt alimentate de mai mulți factori simultani. Prețul petrolului a depășit pragul de 100 de dolari pe baril în ultimele săptămâni, amplificând temerile legate de o inflație persistentă și de posibile majorări ale ratelor dobânzilor de către băncile centrale. Deși cotația țițeiului nu a continuat să urce, costul benzinei și al motorinei rămâne ridicat din cauza deficitului de capacitate de rafinare. În Uniunea Europeană, plinul a ajuns să coste peste 100 de euro, iar motorina s-ar putea scumpi în continuare cel puțin până în octombrie.
Un alt motiv de îngrijorare este vânzarea masivă de obligațiuni guvernamentale la nivel mondial. Această tendință reflectă temerile investitorilor cu privire la sustenabilitatea datoriilor suverane și la perspectivele economice globale. În plus, liderii din domeniul inteligenței artificiale au făcut apel la încetinirea ritmului de dezvoltare a industriei, invocând riscuri existențiale. Din perspectiva Wall Street-ului, această intervenție a fost extrem de inoportună, având în vedere că bursele au fost susținute luni de zile de convingerea că acțiunile din sectorul tehnologic, în special cele implicate în AI, nu au o limită superioară de creștere.
Există totuși și factori care ar putea tempera temerile. Au trecut mai bine de șase luni de când SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului, iar impactul închiderii Strâmtorii Ormuz a fost mai puțin sever decât se anticipase. Afirmațiile repetate ale președintelui Donald Trump, potrivit cărora petrolierele vor traversa din nou fără piedici Strâmtoarea Ormuz, au temperat creșterea prețurilor la țiței. Ritmul de creștere economică nu a fost afectat semnificativ, iar inteligența artificială a jucat un rol pozitiv în această evoluție, atât în SUA, cât și în Marea Britanie.
Analiștii remarcă însă că tensiunile legate de Iran își fac simțite efectele cu o întârziere mai mare decât se anticipase. Piețele nu mai dau crezare declarațiilor lui Trump privind iminenta încheiere a unui acord cu Iranul, ceea ce menține incertitudinea. În acest context, apropiatul scrutin de la jumătatea mandatului în SUA îl obligă pe președintele Trump să prevină spargerea bulei bursiere alimentate de sectorul AI, un obiectiv complicat de respingerea de către acesta a necesității unei reglementări mai stricte a industriei.
Comparația cu septembrie 2008 relevă atât similitudini, cât și diferențe importante. Prăbușirea de acum 18 ani a fost rezultatul asumării excesive de riscuri de către bănci pentru finanțarea pieței imobiliare din SUA. De data aceasta, băncile par mult mai puțin expuse, iar investițiile în acțiuni tehnologice, deși posibil bazate pe estimări nerealiste de profit, ar putea avea un impact economic pozitiv pe termen lung. Este greșit să credem că toate bulele speculative sunt la fel, notează analiza.
Lecțiile din 2008 rămân totuși valoroase. Una dintre ele este că, dacă o criză financiară se transformă într-o recesiune economică, dogmele convenționale sunt abandonate. Nu se va mai vorbi despre creșterea ratelor dobânzilor sau despre necesitatea reducerii drastice a deficitelor bugetare. Recentele operațiuni de răscumpărare a obligațiunilor efectuate de Trezoreria SUA, menite să diminueze presiunea asupra dobânzilor la creditele ipotecare și la datoriile pe carduri, reflectă îngrijorarea administrației Trump față de starea piețelor și prefigurează intervenții mult mai energice în cazul unei crize de amploare.
O altă lecție importantă vizează controlul evoluției situației după un colaps financiar. În 2008, stânga a fost luată prin surprindere, permițând dreptei să preia inițiativa. În Marea Britanie există deja semne că același scenariu s-ar putea repeta. Piețele financiare par acum la fel de fragile ca în orice moment de după septembrie 2008, iar istoria nu se repetă niciodată exact la fel, dar nici nu poate fi ignorată.
2