Un proiect de lege înregistrat la Senat ar urma să oblige companiile să apeleze la un avocat pentru actele de înființare a societății, pentru modificările legale precum mutarea sediului, schimbarea denumirii sau modificarea capitalului social, dar și pentru contractele pentru care legea cere forma scrisă. Romanian Business Leaders (RBL) cere Senatului să respingă inițiativa în forma actuală și estimează că prevederile ar genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro pe an pentru firme, cu efecte resimțite în special de IMM-uri.
Propunerea legislativă, identificată cu numărul B563/2026, a fost înregistrată la Senat pe 14 octombrie și vizează modificarea Legii avocaturii și a Codului civil. Inițiatorii au solicitat procedura de urgență, însă aceasta nu apare ca aprobată în fișa proiectului. Concret, textul prevede că, atunci când legea impune forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea unui contract, documentul trebuie întocmit de avocat, dacă legea nu stabilește altfel. Obligația s-ar aplica și modificărilor contractuale care au aceeași cerință de formă. Proiectul precizează însă că nerespectarea obligației nu ar atrage automat nulitatea contractului, ci doar dacă legea prevede expres această sancțiune.
«Europa simplifică, iar noi complicăm. În timp ce Bruxelles-ul taie birocrația pentru companii, în Parlamentul României apare un proiect care le obligă să plătească un avocat pentru acte pe care le fac singure de zeci de ani. Nu e protecția clientului, e o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, pe care nimeni nu a calculat-o. Cerem inițiatorilor să retragă prevederile care afectează firmele și să pună proiectul în dezbatere reală cu mediul de afaceri», a declarat Sergiu Neguț, președintele RBL, într-un comunicat de presă.
Estimarea de peste 100 de milioane de euro anual a fost obținută prin raportarea la actele firmelor și contractele comerciale uzuale. RBL a calculat impactul pornind de la datele Oficiului Național al Registrului Comerțului și ale Ministerului Muncii, precum și de la onorariul minim de 710 lei recomandat de ghidul UNBR pentru redactarea unui contract. Într-un scenariu de interpretare extinsă, care ar include și contractele de muncă, costul s-ar putea apropia de 800 de milioane de euro pe an, avertizează organizația. RBL consideră estimarea prudentă, întrucât nu include costurile recuperării creanțelor, ale înscrierilor de garanții sau ale arbitrajului, nici întârzierile în tranzacții și pierderile pentru serviciile digitale.
Organizația solicită patru măsuri înainte de continuarea dezbaterii în parlament. Prima este respingerea procedurii de urgență, argumentând că o schimbare care ar afecta peste un milion de firme necesită dezbatere și analiză de impact. A doua vizează realizarea unui test de proporționalitate, invocând Directiva (UE) 2018/958 și Legea 245/2020; RBL susține că expunerea de motive nu justifică proporționalitatea noilor restricții și nu estimează costurile pentru companii. A treia este consultarea mediului de afaceri, întrucât firmele care ar suporta costurile nu au fost consultate, deși același proiect ar obliga autoritățile să consulte UNBR în cazul actelor normative care privesc profesia de avocat. A patra măsură cere obținerea unui aviz al Consiliului Concurenței, RBL avertizând că proiectul ar rezerva avocaților servicii oferite în prezent de mai multe categorii de furnizori, între care contabili, camere de comerț, firme de colectare a creanțelor, arbitri și platforme digitale.
RBL mai atrage atenția că proiectul ar putea afecta site-urile sau aplicațiile de inteligență artificială care răspund la întrebări despre legi. Potrivit organizației, nu este suficient de clar ce explicații ar putea oferi acestea fără să fie considerate consultanță juridică, serviciu rezervat avocaților. Dacă UNBR ar considera că un astfel de serviciu oferă consultanță fără drept, ar putea cere instanței să oprească activitatea respectivă. În plus, RBL reclamă că inițiativa merge în sens opus obiectivelor europene de reducere a sarcinilor administrative cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru IMM-uri. De asemenea, aceasta contravine programului Guvernului desemnat, care prevede simplificarea procedurilor pentru firme, modernizarea Legii societăților și transformarea Registrului Comerțului într-o platformă online.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că măsurile sunt necesare pentru protejarea beneficiarilor serviciilor juridice, clarificarea responsabilității profesionale și adaptarea regulilor la dezvoltarea serviciilor digitale și a inteligenței artificiale. Proiectul urmează să fie dezbătut în Senat, primul for sesizat, iar RBL cere respingerea lui în forma actuală.
15