Contribuțiile virate în aprilie, aferente veniturilor realizate în luna februarie, au ajuns la 2,01 miliarde de lei, apropiindu-se de recordul istoric al sistemului, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice și ale Autorității de Supraveghere Financiară. Este pentru prima dată când suma încasată într-o lună obișnuită, fără bonusuri sau prime de sărbători, depășește pragul de 2 miliarde de lei.
Pilonul 2, pensiile obligatorii administrate privat, a ajuns, în 18 ani de la înființare, la aproximativ 8,5 milioane de participanți, dintre care aproximativ 4,6 milioane activi, cu contribuții. De la 1 ianuarie 2024, cota contribuției la Pilonul 2 a crescut la 4,75% din venitul brut al contribuabilului, față de 3,75% anterior, restul din cota CAS intrând la pensia publică, Pilonul I. Cota rămâne totuși sub nivelul stabilit inițial de legiuitor în contextul reformei sistemului public de pensii din 2008.
Cristian Pascu, ales președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) acum patru luni, pentru un mandat de trei ani, a declarat că Pilonul 2 este absolut necesar, dar contribuția trebuie să crească. „Pilonul 3 este, din punctul meu de vedere, cel care va trebui să fie promovat intens, pentru că, la cum arată evoluția demografică, Pilonul 2 este absolut necesar, dar acolo trebuie să crească contribuția, iar Pilonul 3 și Pilonul 4 sunt cele unde se va face diferența”, a spus Pascu. El a atras atenția că, dacă oamenii nu încep să contribuie cât mai devreme și cât mai mult, va fi o problemă cu pensia de la stat.
Pascu a explicat că rata de înlocuire, adică raportul dintre pensie și ultimul salariu, este în prezent de aproximativ 47%, dar calculele CFA arată că în următorii 15-20 de ani va scădea spre 30-35% în cazul pensiei de stat de la Pilonul 1. În acest context, acumulările din conturile de pensii private devin tot mai importante pentru veniturile de la bătrânețe.
În ceea ce privește încasarea banilor din Pilonul 2, legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușan Dan pe 5 ianuarie 2026, după ce a fost adoptată pe 23 decembrie de Camera Deputaților, care a armonizat-o cu decizia Curții Constituționale. Termenul de intrare în vigoare a legii este de un an, adică începând din 5 ianuarie 2027, iar între timp ASF lucrează la finalizarea legislației secundare.
Potrivit noii legi, la cerere, contribuabilii vor putea primi maximum 30% din valoarea activului transferat către fondul de plată, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, care pot fi împărțite pe o perioadă de cel puțin opt ani. Plata se face până la rambursarea integrală a activului personal, iar în cazul decesului membrului înainte de rambursarea integrală, valoarea neîncasată se plătește moștenitorilor sub formă de plată unică.
Pensia se poate încasa și sub forma unei pensii viagere, efectuată în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la data decesului membrului. Moștenitorii au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate pentru perioada anterioară decesului, restul activului rămânând la fondul de plată. Plata unică se poate face doar dacă activul personal nu depășește echivalentul a 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari, care este în prezent de 1.281 de lei, rezultând un plafon de 15.372 de lei.
Până la intrarea în vigoare a noii legi, normele actuale prevăd două opțiuni pentru încasarea banilor: plata unică, integrală, a sumei acumulate sau plăți lunare egale, eșalonate pe durata a cel mult 5 ani, adică maximum 60 de plăți lunare. Un contribuabil poate beneficia de suma acumulată în contul personal de pensie privată atunci când obține decizia de pensionare pentru limita de vârstă din sistemul public, când obține decizia de pensionare pentru invaliditate, indiferent de grad, sau, în caz de deces, suma poate fi revendicată de moștenitorii legali sau testamentari.