Deficitul bugetului general consolidat a scăzut la 78,52 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, ceea ce reprezintă 3,82% din Produsul Intern Brut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul se cifra la 102,47 miliarde de lei, adică 5,35% din PIB. Scăderea este de 1,53 puncte procentuale și reflectă o dinamică în care veniturile statului au crescut mai repede decât cheltuielile.
Veniturile bugetare au ajuns la 522,07 miliarde de lei, cu 11,8% mai mari decât în intervalul ianuarie-septembrie 2025. Cheltuielile au crescut, la rândul lor, dar într-un ritm mai lent, de 5,5%, până la 600,59 miliarde de lei. Astfel, diferența dintre încasări și plăți s-a redus semnificativ față de anul precedent, deși statul a cheltuit cu aproximativ 78,5 miliarde de lei mai mult decât a încasat.
Principala sursă de creștere a veniturilor a fost reprezentată de încasările din taxe și impozite, la care se adaugă fondurile europene. Cea mai mare majorare procentuală s-a înregistrat la TVA, unde statul a încasat 18,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult decât în primele nouă luni ale anului trecut. Ministerul Finanțelor explică această evoluție prin modificarea cotelor de TVA în 2025. Și încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 7,8%, până la 47,27 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit cu 8,7%, la 30,13 miliarde de lei. Contribuțiile de asigurări sociale au adus la buget 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%.
Un aport important l-au avut fondurile europene. Statul a primit 48,79 miliarde de lei de la Uniunea Europeană pentru acoperirea plăților efectuate, sumă care include și donațiile, cu 39,3% mai mult decât în perioada similară din 2025. Din acest total, 22,69 miliarde de lei au provenit din fondurile nerambursabile aferente Planului Național de Redresare și Reziliență, de peste două ori mai mult decât anul trecut. Ministerul Finanțelor leagă această creștere de modificările aduse planului și de accelerarea utilizării banilor europeni, pe fondul apropierii de termenul final de implementare.
Pe partea de cheltuieli, unele categorii au scăzut, în timp ce altele au crescut. Cheltuielile cu salariile din sectorul public au fost de 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare a reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale. În schimb, costurile cu dobânzile aferente datoriei publice au urcat la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din primele nouă luni ale anului 2025. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 8,9%, până la 77,34 miliarde de lei, majorarea fiind determinată în principal de plățile mai mari din domeniul sănătății.
Asistența socială a rămas aproape la același nivel ca anul trecut, cu 187,93 miliarde de lei, din care 1,27 miliarde de lei au fost folosite pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale. Subvențiile au totalizat 9,53 miliarde de lei și au fost destinate în principal transportului de călători, producătorilor agricoli și unor scheme de compensare a costurilor cu energia.
O schimbare importantă o reprezintă creșterea investițiilor publice. În primele nouă luni ale anului 2026, statul a cheltuit 107,77 miliarde de lei pentru investiții, față de 82,62 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut, o diferență de 25,17 miliarde de lei. Din această categorie fac parte atât investițiile plătite direct de stat, cât și proiectele de dezvoltare finanțate din fonduri externe. Datele arată astfel o consolidare fiscală prudentă, în care ritmul de creștere a veniturilor îl depășește pe cel al cheltuielilor, iar investițiile publice accelerează.
2