Companiile care își respectă obligațiile fiscale riscă să aștepte mai mult pentru recuperarea TVA, avertizează Camera Consultanților Fiscali (CCF). Organizația a sesizat Ministerul Finanțelor și ANAF cu privire la noile criterii de risc introduse prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1123 din 21 septembrie 2026, despre care susține că sunt suficient de largi încât să afecteze firme corecte.
Problema apare atunci când un decont de TVA cu opțiune de rambursare este încadrat ca prezentând risc de rambursare necuvenită. În acest caz, soluționarea decontului presupune o inspecție fiscală înainte de rambursare, ceea ce poate însemna o așteptare mai lungă până la recuperarea banilor. Pentru firme, consecința directă este blocarea lichidităților necesare pentru investiții și activitatea curentă.
Camera Consultanților Fiscali, citată de Agerpres, prezintă trei situații în care pot apărea probleme. Prima vizează investițiile. Creșterea semnificativă a sumei cerute la rambursare față de solicitările anterioare se numără printre criteriile de risc. CCF arată că o achiziție de utilaje de două milioane de lei poate produce o creștere de peste zece ori a TVA deductibile față de istoricul obișnuit al unei firme. În plus, criteriul nu precizează clar baza de comparație, astfel încât și acumularea legală a sumelor de recuperat pe mai multe luni poate apărea ca o creștere neobișnuită.
A doua situație privește asociații. Un criteriu vizează firmele care au acționari, asociați sau administratori înscriși într-o bază de date specială privind riscul de rambursare necuvenită. Potrivit CCF, baza nu este publică, iar companiile nu pot verifica cine figurează în ea. Camera reclamă și lipsa unui prag minim de deținere, care să țină cont de influența efectivă a unui asociat asupra firmei.
A treia situație se referă la furnizori. CCF avertizează că o firmă nu poate verifica dacă furnizorul său a depus toate declarațiile fiscale sau dacă figurează în bazele interne de risc ale ANAF. În plus, situația furnizorului este analizată la momentul verificării decontului. Astfel, declararea sa ca inactiv după emiterea unei facturi poate afecta analiza rambursării cerute de client, deși furnizorul era activ când a avut loc tranzacția.
Efectele se pot transmite de la o companie la alta. Firma care nu își recuperează la timp TVA poate amâna plățile către furnizori, iar aceștia pot ajunge, la rândul lor, să întârzie plata taxelor sau să își reducă activitatea, avertizează CCF.
Președintele Camerei, Dan Manolescu, explică de ce mecanismul poate avea consecințe inclusiv asupra încasărilor statului. «Înțelegem că mecanismul are ca scop protejarea bugetului împotriva rambursărilor necuvenite. Aplicat extensiv, asupra unor contribuabili care nu prezintă un risc real, produce efectul opus: o pierdere de venituri bugetare mai mare decât riscul pe care îl previne. Lipsa lichidităților și amânarea investițiilor reduc volumul activității, cifra de afaceri și profitul. Bugetul încasează mai puțin impozit pe profit, iar TVA colectată din livrările pe piața internă scade odată cu acestea. Investițiile amânate nu mai generează veniturile viitoare din care s-ar fi plătit impozite», a declarat Manolescu.
CCF contestă și modul în care au fost justificate schimbările. Doru Dudaș, președintele Comitetului fiscal al organizației și fost vicepreședinte ANAF, afirmă că documentația nu explică necesitatea și efectele noilor indicatori. «Am studiat Referatul de fundamentare și motivare încercând să identificăm analizele acestor noi criterii, scopul urmărit de administrația fiscală prin introducerea lor, motivele de fapt și argumentele juridice ale introducerii lor, respectiv estimarea efectelor utilizării acestor criterii. Spre surprinderea noastră, în acest document de fundamentare a schimbării de paradigmă a mecanismului de rambursare a TVA realizată prin Ordin nu există nicio fundamentare în sensul celor de mai sus pentru niciunul din cei 24 (13+11) de noi indicatori de risc fiscal pe baza cărora se stabilește dacă un decont de TVA cu opțiune de rambursare prezintă un risc de rambursare necuvenită și, drept urmare, va fi supus unei inspecții fiscale anticipate», atrage atenția Doru Dudaș.
Camera cere criterii care să permită diferențierea între fraude și situații obișnuite din activitatea economică. «Ne exprimăm convingerea că obiectivul comun (un filtru care lovește frauda, nu economia corectă) este realizabil cu instrumentele digitale existente, cu condiția respectării regulilor pe care propriul nostru sistem le aplică pretutindeni altundeva: praguri, faptă proprie, analiză individuală și cale de atac», a transmis Dan Manolescu.
În paralel, ANAF a publicat un nou proiect de modificare a procedurii. Acesta propune, între altele, ca unele criterii să se refere la administratori și la participanții semnificativi la capitalul social. Proiectul precizează și că identificarea unei singure situații de risc este suficientă pentru declanșarea procedurii care poate conduce la inspecția fiscală anticipată.
3