Ministerul Finanțelor a atras aproximativ un miliard de lei la licitația de joi pentru redeschiderea unei emisiuni de titluri de stat cu maturitatea de trei ani, după ce cererea investitorilor a urcat la circa 2,5 miliarde de lei, de cinci ori peste volumul anunțat de 500 de milioane de lei. Randamentul mediu adjudecat a fost de 6,81%, sub nivelul pieței secundare, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Potrivit ministrului, este una dintre cele mai puternice suprasubscrieri pentru o emisiune în lei din ultimele luni, iar o cerere comparabilă nu a mai fost înregistrată de la începutul anului, înainte de deteriorarea contextului geopolitic internațional din februarie. Nazare a prezentat rezultatele licitației într-o postare pe Facebook, subliniind că interesul investitorilor s-a manifestat pe toate piețele relevante, nu doar la această licitație.
În paralel, randamentele titlurilor României au scăzut pe toate piețele relevante: cu aproximativ 10–15 puncte de bază în lei și cu 5–15 puncte de bază pentru finanțările în euro și dolari, în funcție de maturitate. Această evoluție indică o îmbunătățire a percepției investitorilor asupra riscului de țară, într-un context în care România încearcă să reducă deficitul bugetar și să gestioneze presiunea cheltuielilor cu dobânzile.
Ministrul Finanțelor avertizează însă că situația rămâne volatilă și că aceste evoluții favorabile trebuie tratate cu responsabilitate. «Costurile de finanțare reacționează direct la percepția investitorilor asupra stabilității, predictibilității și credibilității politicii fiscal-bugetare. De aceea, continuitatea deciziilor responsabile și respectarea angajamentelor asumate rămân esențiale», a declarat Nazare. El a adăugat că pentru consolidarea încrederii și pentru o reducere durabilă a costurilor de finanțare este nevoie de stabilitate, astfel încât să scadă presiunea cheltuielilor cu dobânzile și să existe mai mult spațiu pentru investiții și prioritățile reale ale economiei.
Contextul bugetar rămâne dificil. În primele opt luni din 2026, deficitul a fost de 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă din 2025. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns însă la 42,05 miliarde de lei, în creștere cu 26,7%, potrivit Ministerului Finanțelor. România se află în topul statelor UE cu cele mai mari costuri ale datoriei publice, dobânzile depășind 3% din PIB, mai mult decât cheltuielile pentru Educație.
În același timp, perspectivele economice s-au deteriorat. Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în această săptămână prognoza pentru România și estimează acum o scădere a economiei de 0,5% în 2026, față de creșterea de 0,7% anticipată în primăvară. FMI avertizează și asupra unei inflații mari și a creșterii șomajului, ceea ce ar putea accentua presiunile asupra finanțelor publice.
Rezultatul licitației de joi este un semnal pozitiv pentru finanțarea statului, dar ministrul Finanțelor insistă că menținerea acestei traiectorii depinde de stabilitate și de respectarea angajamentelor bugetare. Reducerea costurilor de împrumut ar putea elibera resurse pentru investiții, însă fără o politică fiscală predictibilă și credibilă, câștigul de pe piață s-ar putea dovedi temporar.
4