Deficitul bugetar al României a ajuns la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, în scădere față de cele 102,47 miliarde de lei înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, deficitul s-a redus de la 5,31% la 3,81%, potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Oficialul spune că reducerea arată că țara se află pe direcția corectă a consolidării fiscal-bugetare, dar avertizează că presiunile asupra bugetului rămân ridicate.
Veniturile bugetare au ajuns la 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9%, într-un ritm mai rapid decât cel al cheltuielilor, care au crescut cu 5,5%. Încasările din TVA au crescut cu 24,8%, iar contribuțiile de asigurări cu 6,8%. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei. Investițiile publice au atins 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut.
Ministrul Finanțelor susține că investițiile publice au fost susținute decisiv de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestuia, finanțările europene au acoperit peste 70% din investițiile publice din acest an, reducând presiunea asupra bugetului național. Veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.
România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6. Validarea acestor cereri de către Comisia Europeană este esențială pentru finanțarea jaloanelor și țintelor îndeplinite. Nazare avertizează că sumele solicitate sau alocate nu sunt echivalente cu banii efectiv încasați. Dacă unele finanțări nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național ar putea crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate. În acest context, ministrul a cerut ministerelor să clarifice stadiul proiectelor și să evalueze investițiile în funcție de lucrările realizate, obligațiile de plată rămase și sursele de finanțare certe.
În pofida reducerii deficitului, cheltuielile cu dobânzile continuă să crească. Acestea au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. «Cu cât statul se împrumută mai mult și în condiții mai puțin favorabile, cu atât o parte mai mare din resursele publice trebuie direcționată către plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor și al serviciilor publice», a avertizat Alexandru Nazare.
Alte presiuni asupra bugetului vin din titlurile executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, din necesarul de finanțare al sistemului de sănătate și din solicitările de decontare aferente schemelor de compensare a energiei. Ministrul atrage atenția și asupra angajamentelor asumate pentru proiectele de investiții, care ar depăși în unele cazuri creditele bugetare disponibile în limitele traiectoriei de reducere a deficitului.
Ministrul Finanțelor avertizează că rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027 vor fi dificile. Guvernul va trebui să coreleze veniturile estimate cu obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente, eventualele indexări, contractele de investiții aflate în derulare și angajamentele de apărare prin programul SAFE. «2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim», a declarat Nazare.
Oficialul a subliniat că nu pot fi angajate cheltuieli suplimentare fără identificarea surselor de finanțare și evaluarea impactului asupra deficitului și datoriei publice. În opinia sa, o eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat, la costuri de finanțare mai mari pentru companii și, indirect, pentru cetățeni, precum și la reducerea resurselor disponibile pentru dezvoltare. Nazare a amintit că România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și a susținut că reducerea dezechilibrelor trebuie să continue, fără abandonarea investițiilor care pot sprijini creșterea economică pe termen lung.
9