Economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a declarat joi că România are nevoie de un pact între forțele politice responsabile, care să se angajeze să respecte, în următorii patru ani, corelația dintre evoluția PIB-ului nominal, salarii și pensii. Potrivit acestuia, angajamentul este necesar pentru ca deficitul bugetar să scadă sub 3% din PIB până în 2030.
Declarația a fost făcută în contextul în care România se confruntă cu presiuni semnificative asupra bugetului public, iar corelarea cheltuielilor cu salariile și pensiile la evoluția economiei reale este considerată esențială pentru sustenabilitatea fiscală. Lazea a subliniat că pactul ar trebui să includă și sprijin pentru îmbunătățirea colectării TVA și a impozitului pe profit, două domenii în care România are încă deficiențe semnificative.
Potrivit economistului șef al BNR, fără un astfel de angajament politic, eforturile de reducere a deficitului riscă să fie incoerente sau să fie abandonate pe parcursul ciclurilor electorale. El a explicat că un pact între forțele politice ar oferi predictibilitate și ar permite autorităților să aplice măsuri consecvente pe termen mediu, fără ca acestea să fie subminate de schimbările de guvernare.
România a înregistrat în ultimii ani deficite bugetare care au depășit pragul de 3% din PIB prevăzut de tratatele europene, ceea ce a atras procedura de deficit excesiv din partea Comisiei Europene. Reducerea acestui dezechilibru este o condiție pentru accesarea fondurilor europene și pentru menținerea încrederii investitorilor, iar BNR a atras în repetate rânduri atenția asupra riscurilor pe care le implică o politică fiscală expansionistă.
Declarația lui Valentin Lazea vine în contextul în care autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a echilibra bugetul fără a afecta creșterea economică sau nivelul de trai. Economistul șef al BNR a precizat că respectarea corelației dintre PIB-ul nominal, salarii și pensii ar împiedica majorările salariale și de pensii care depășesc capacitatea economiei de a le susține, evitând astfel acumularea de noi presiuni inflaționiste.
Îmbunătățirea colectării TVA și a impozitului pe profit este un alt pilon al propunerii. România are una dintre cele mai mari decalaje de conformare fiscală din Uniunea Europeană, iar combaterea evaziunii și a optimizării fiscale agresive ar putea aduce venituri suplimentare semnificative la buget, fără a fi nevoie de majorarea cotelor de impozitare.
Pactul propus de economistul șef al BNR ar urma să acopere perioada următorilor patru ani, un orizont care depășește un ciclu electoral obișnuit și care ar putea asigura continuitatea politicilor fiscale. Lazea nu a oferit detalii despre forma exactă pe care ar trebui să o ia acest angajament sau despre instituțiile care ar trebui să îl garanteze.
Declarația sa se alătură altor avertismente venite din partea BNR cu privire la necesitatea unei discipline fiscale mai stricte și la riscurile pe care le implică menținerea unui deficit bugetar ridicat pe termen lung. Banca centrală a subliniat în mai multe rânduri că politica fiscală și cea monetară trebuie să acționeze coordonat pentru a menține stabilitatea macroeconomică.
Fără un consens politic larg, măsurile de reducere a deficitului riscă să fie aplicate tardiv sau incomplet, ceea ce ar putea întârzia atingerea țintei de 3% din PIB până în 2030. Economistul șef al BNR consideră că un astfel de pact ar trebui să fie asumat de toate partidele care au reprezentare parlamentară și care susțin responsabilitatea fiscală.
10