Fostul ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că problemele de raportare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu au apărut recent, ci au început încă de la a doua cerere de plată și s-au acumulat de-a lungul mai multor ani. Declarațiile vin după avertismentul actualului ministru, Mihai Ghigiu, care poartă și numele Alexandru-Mihai Ghigiu, potrivit căruia România riscă să piardă 3,4 miliarde de euro din ultimele două cereri de plată.
Ghigiu spune că aproximativ 38 de jaloane sunt în pericol. Din cei 6,4 miliarde de euro solicitați, se așteaptă să fie decontați aproximativ 3 miliarde de euro, restul aflându-se în suspensie. În cea de-a șasea cerere de plată, 32 din cele 104 jaloane sunt expuse riscului, potrivit datelor citate de acesta. Jaloanele sunt etapele de reformă și investiție a căror îndeplinire condiționează banii europeni.
Pîslaru respinge ideea că dificultățile ar fi apărut doar în ultimul timp. Potrivit acestuia, între 2021 și 2024 nu a existat un sistem informatic integrat pentru PNRR. El descrie coordonarea asigurată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) ca fiind, în mare parte, o activitate de colectare a documentelor pe hârtie. Fostul ministru arată că rapoartele privind jaloanele au fost semnate de ministerele de linie, iar MIPE le-a transmis Comisiei Europene pe 31 august.
În unele cazuri, lucrările au fost realizate, dar documentele care să le ateste lipsesc sau sunt contradictorii, situație care face dificilă demonstrarea îndeplinirii jaloanelor în fața Bruxelles-ului. Potrivit lui Pîslaru, aceleași echipe tehnice lucrează în continuare atât în ministere, cât și în MIPE, iar guvernul interimar, instalat din luna mai a anului 2026, a complicat activitatea.
Fostul ministru susține că România a pierdut deja aproximativ un miliard de euro din cauza reformelor neîndeplinite, printre care legea salarizării și decarbonizarea. Estimează că încă 2,5 miliarde de euro mai pot fi negociate, iar o decizie este așteptată până în decembrie.
Ghigiu a anunțat că ministerele vor trebui să depună documentele revizuite până la 6 noiembrie, iar decizia Comisiei Europene este așteptată pe 20 noiembrie. Termenele sunt astfel strânse, iar eventualele omisiuni de documentare pot fi decisive pentru sumele care mai pot fi recuperate.
Pe fond, România a primit până acum 13,27 miliarde de euro din cei 20,1 miliarde de euro alocați prin PNRR. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan afirmă că actualii miniștri pun în pericol finanțarea și invocă un precedent: plăți parțiale pentru secțiuni de autostradă nefinalizate. Miza este astfel financiară, dar și una de credibilitate în relația cu Uniunea Europeană.
2