Mărcile chineze de tehnologie de consum domină tot mai multe segmente ale pieței globale, de la camere de acțiune și aspiratoare robot până la automobile electrice, depășind companii occidentale care controlau aceste industrii în urmă cu un deceniu. GoPro, cândva sinonim cu camerele de acțiune, cu o cotă de piață de peste 70% în 2015, luptă astăzi pentru supraviețuire în fața rivalilor DJI și Insta360, care împreună acoperă peste 90% din vânzările globale de camere inteligente portabile.

Alexander Hannemann, utilizator frecvent de camere de acțiune pentru plimbări cu motocicleta, a declarat pentru DW că a trecut de la GoPro la Insta360 în urmă cu aproximativ doi ani, pentru că „calitatea este mult mai bună decât la o GoPro, chiar și atunci când accelerez și intru în viraje cu aproximativ 80 de kilometri pe oră”. Cazul nu este izolat: din jurul anului 2010, numeroase mărci chineze au recuperat decalajul și au depășit rivali occidentali în segmente precum televizoarele inteligente și aspiratoarele robot.

Chris Pereira, antreprenor canadian cu peste 20 de ani de experiență în China, explică faptul că produsele chinezești nu mai sunt asociate doar cu prețuri mici, ci și cu o calitate ridicată. Potrivit acestuia, peste jumătate dintre noile produse de tehnologie de consum lansate la nivel mondial provin de la furnizori chinezi. În plus, BYD, Xpeng și alți producători auto chinezi au vândut anul trecut aproape două treimi din toate automobilele electrice comercializate global, depășind companii consacrate precum Tesla.

Succesul companiilor chineze este pus pe seama concurenței acerbe de pe piața internă, în orașe precum Shenzhen, Hangzhou și Shanghai, a lanțurilor de aprovizionare bine integrate și a unei culturi de afaceri orientate spre acțiune. La acestea se adaugă automatizarea industrială avansată, utilizarea strategică a inteligenței artificiale în producție, reacția rapidă a autorităților de reglementare și costurile relativ reduse cu forța de muncă. Rezultatul este un cost de producție semnificativ mai mic și cicluri de inovare mult mai rapide decât în economiile dezvoltate.

Joey Cheng, care s-a mutat în SUA pentru studii doctorale în urmă cu peste 20 de ani, subliniază că lanțul de aprovizionare din Shenzhen este „practic indispensabil pentru reducerea costurilor și dezvoltarea rapidă a produselor”, mai ales pentru un startup care trebuie să lanseze rapid produsul pe piață pentru a nu fi depășit de concurență.

În ciuda avansului comercial, preocupările legate de confidențialitate și securitate persistă. Un sondaj recent arată că peste 90% dintre europeni nu au încredere în companiile chineze de tehnologie în privința datelor personale, iar aproximativ 80% nu au încredere nici în firmele americane. Germanii exprimă cel mai ridicat nivel de neîncredere. Nadine, o bloggeriță de călătorii din Germania care folosește produse DJI și Insta360, spune că nu ar utiliza produse asiatice în propria locuință, preferând un aspirator robot german pentru ca datele să rămână conforme cu reglementările germane.

Pereira afirmă că firmele chineze care se extind pe piețele externe trebuie să plătească o „primă de încredere”, adică să fie și mai competitive la capitolul produs și preț pentru a fi alese. El sugerează că diferența poate fi redusă prin prezență fizică pe piețele externe, cum ar fi prima uzină europeană BYD, care ar urma să fie deschisă în Ungaria mai târziu în acest an. Companiile chineze susțin că respectă normele UE privind protecția datelor, dar legislația de securitate din SUA și China poate obliga firmele să furnizeze date autorităților, iar oficialii germani semnalează o supraveghere limitată a transferului de date de pe servere europene către alte țări.

Pe lângă preocupările legate de confidențialitate, firmele chineze de tehnologie de consum sunt supuse unei monitorizări sporite din cauza riscurilor de spionaj și a vulnerabilităților, cel mai recent în legătură cu dispozitivele conectate la internet, cum sunt vehiculele electrice. În acest context, se conturează și perspectiva unui nou război comercial, pe fondul preocupărilor de securitate și al deficitelor comerciale.

14Vizualizări

Autor

Justiție

Ioana Dumitrescu — justiție, Prisma Zilei.