România a importat din China bunuri în valoare de 9,1 miliarde de euro în 2025, în creștere cu 16,2% față de 2024, când importurile s-au cifrat la 7,84 miliarde de euro. În același timp, exporturile românești către China au rămas practic neschimbate, la 715 milioane de euro, față de 719 milioane în 2024, o scădere de 0,6%. Rezultatul este un deficit comercial bilateral de 8,4 miliarde de euro, cu 1,27 miliarde mai mare decât în 2024, care menține China pe primul loc în structura dezechilibrului comercial extern al României.
Raportul dintre importuri și exporturi s-a deteriorat de la 10,9:1 în 2024 la 12,7:1 în 2025. Practic, pentru fiecare euro pe care România îl exportă în China, importă 12,7 euro. Acest dezechilibru structural a crescut constant în ultimii ani și nu dă semne de inversare. Per total, deficitul comercial cu China reprezintă aproximativ un sfert din întregul deficit comercial cu bunuri al țării, care în 2025 s-a comprimat ușor.
Trei categorii de produse acoperă mai mult de jumătate din importurile din China. Echipamentele electrice (1,87 miliarde de euro), mașinile și utilajele (1,6 miliarde de euro) și calculatoarele și produsele electronice (1,57 miliarde de euro) au totalizat 5,04 miliarde de euro în 2025, adică 55% din total. Aceste categorii reflectă dependența industrială a României față de lanțurile de aprovizionare chineze, în special în sectoarele de echipamente electrice și electronică, unde România este ea însăși producătoare și exportatoare, dar nu la scara sau cu tehnologia Chinei.
Pe locurile următoare în topul importurilor se află produse ale industriei construcțiilor metalice (707 milioane de euro), cauciuc și mase plastice (383 milioane), produse chimice (375 milioane), alte bunuri industriale (369 milioane), autovehicule (345 milioane), produse textile (297 milioane) și produse metalurgice (261 milioane). Importurile de autovehicule, de 345 milioane de euro, reflectă ofensiva producătorilor chinezi pe piața europeană de mașini noi, vizibilă și în datele de înmatriculări din România.
Dinamica lunară arată că 2025 a adus un palier superior al importurilor. În ianuarie 2024, importurile lunare din China erau de 418 milioane de euro, iar în ianuarie 2025 au ajuns la 747 milioane de euro, o creștere de aproape 80% față de aceeași lună a anului anterior. Deficitul lunar față de China a oscilat în 2025 între 609 milioane de euro (martie) și 770 de milioane (septembrie), fără nicio lună sub 600 de milioane. În 2024, minimul lunar era de 365 de milioane (ianuarie), iar maximul de 796 de milioane (octombrie).
Exporturile românești către China sunt dominate de lemn și produse din lemn (118 milioane de euro, 16,6% din total), calculatoare și produse electronice (115 milioane, 16%) și echipamente electrice (109 milioane, 15%). Mașinile și utilajele (96 milioane) și produsele metalurgice (68 milioane) completează primele cinci poziții. Structura exporturilor reflectă poziția slabă a României în comerțul cu China: exportator de resurse naturale și produse intermediare, cu o prezență redusă a bunurilor finale de valoare adăugată ridicată. Comparativ cu 2024, exporturile au rămas practic la același nivel, ceea ce înseamnă că deteriorarea raportului comercial bilateral provine exclusiv din creșterea importurilor.
Contextul global explică parțial această evoluție. China este obligată să pompeze exporturi în toată lumea pentru a compensa pierderile de pe piața americană, unde în 2025 a avut o scădere de 29% a exporturilor de bunuri. În 2024, China a exportat în SUA bunuri de 308 miliarde de dolari. După ridicarea barierelor tarifare americane, exportatorii chinezi au redirecționat fluxurile comerciale către Europa și alte continente, inundând piețele cu mărfuri la prețuri reduse. Analiștii explică că Beijingul nu poate încetini exporturile pentru că cererea internă slabă nu poate absorbi producția uriașă. Dacă bunurile ieftine ar rămâne în China, ar produce deflație, ar canibaliza producătorii locali și ar crește șomajul — fenomene pe care le exportă în alte state, unde riscă să sufocе producătorii locali.
Un element pozitiv, deși cu impact limitat asupra deficitului, este decizia Chinei de a deschide accesul României pe piața sa de lactate, o piață de 70 de miliarde de dolari. Rămâne de văzut în ce măsură această deschidere se va traduce în exporturi semnificative, având în vedere că România exportă preponderent produse cu valoare adăugată redusă.