Salariul mediu net a ajuns în august la 5.688 de lei, cu aproximativ 300 de lei mai mult decât în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Creșterea, de circa 5,6%, nu acoperă însă scumpirile, care au depășit 6% în același interval. Pentru analistul economic Adrian Negrescu, rezultatul înseamnă că românii primesc mai mulți bani, dar își permit să cumpere mai puțin.
Negrescu spune că august a fost a 14-a lună consecutivă în care salariul real a scăzut. «Majorările salariale nu acoperă scumpirile, iar nivelul de trai nu a crescut, ci s-a erodat», a precizat consultantul economic. Potrivit acestuia, serviciile s-au scumpit cu peste 11% într-un an, iar carburanții, chiriile și energia figurează printre categoriile care apasă cel mai mult pe bugetele familiilor.
Presiunea este resimțită mai ales la cheltuielile de care oamenii nu se pot lipsi. Familiile care plătesc chirii sau rate bancare simt devreme efectele, iar pe măsură ce bugetul se restrânge, pot renunța la vacanțe, haine și ieșiri în oraș, iar apoi chiar la alimente. Pensionarii și familiile cu venituri mici sunt cei mai afectați, deoarece cea mai mare parte a veniturilor lor merge spre alimente, utilități și transport. «Pentru ei, inflația nu e un procent din statistici, ci o taxă ascunsă pe care o plătesc zilnic», afirmă Negrescu.
Scăderea puterii de cumpărare afectează și economia, arată analistul. Când populația reduce cheltuielile, consumul scade, comercianții vând mai puțin, iar firmele amână angajările și investițiile.
Negrescu consideră că noul guvern nu poate opri peste noapte scumpirile provocate de evoluția prețurilor petrolului și a materiilor prime, dar poate evita măsurile care ar alimenta suplimentar inflația. Prima prioritate, în opinia sa, ar fi predictibilitatea fiscală, prin evitarea unor noi taxe pe consum și a majorărilor de accize în 2027. «Fiecare taxă nouă ajunge imediat în prețuri», susține el.
Analistul spune că reducerea deficitului bugetar ar trebui să se bazeze pe reforma statului și pe îmbunătățirea colectării veniturilor, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale, nu prin transferarea poverii asupra contribuabililor care își plătesc obligațiile. «Un buget credibil liniștește piețele, stabilizează cursul leului și dă BNR spațiu să reducă dobânzile», explică el.
În domeniul energiei și al carburanților, Negrescu susține menținerea mecanismului de ajustare a accizelor în funcție de cotațiile internaționale și încurajarea concurenței și a producției interne. El avertizează că plafonarea prețurilor poate avea efecte nedorite, inclusiv apariția penuriilor. O altă direcție, spune el, ar fi utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru investiții în energie, infrastructură și agricultură, domenii care pot reduce costurile pe termen lung.
O revenire a puterii de cumpărare nu este așteptată imediat. Potrivit lui Negrescu, evoluția inflației va rămâne influențată de prețurile energiei și carburanților, dar și de cursul de schimb, iar iarna și începutul anului viitor vor continua să pună presiune pe bugete. O ameliorare reală, în care salariile să crească mai repede decât prețurile, ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului 2027, cu condiția evitării unor noi șocuri fiscale și a temperării tensiunilor de pe piețele energiei.
Între timp, Banca Națională a Romaniei avertizează că inflația va continua să crească. În septembrie, rata anuală a inflației a urcat la 6,61%, de la 6,17% în august, iar BNR estimează că inflația va depăși nivelul de 6,1% anticipat anterior pentru decembrie. Printre factorii invocați se află prețurile petrolului și ale energiei, conflictul din Orientul Mijlociu, seceta severă și evoluția cursului leu-euro.
5